Cruzimea salariului minim

Am tradus textul de mai jos în urma unor discuţii despre salariul minim şi alte chestii-trestii politico-economico-sociale care unesc sau dezbină oameni altfel raţionali. El, textul adică, e scris în 1955, însă oferă o explicaţie de bază mereu valabilă a motivelor care fac din salariul minim o aberaţie inutilă într-o economie de piaţă. Autorul este Paul Poirot, un economist din SUA. Rumegare plăcută!

[Aprilie 1955]

Preşedintele conservator 1 al Statelor Unite crede că niciunei persoane nu ar trebui să i se permită sau să i se solicite să lucreze pentru un venit mai mic de 90 de cenţi pe oră. Guvernatorul social-liberal 2 al New York-ului îndeamnă la ridicarea salariului minim la 1,25 dolari pe oră de la nivelul actual, de 75 de cenţi.

Cu excepţia diferenţelor de detalii, fixarea unui salariu minim prin lege a devenit un proiect bipartizan. Acest lucru ar putea sugera că este o politică bună, însă nu e o certitudine că legea salariului minim va realiza lucrurile pentru care a fost concepută. Continuă lectura

Anunțuri

Dorel C. Rogozanu

Costi Rogozanu, în caz că nu-l ştiţi, se ocupă cu protestele. De fapt, Costi Rogozanu este un virtuoz al protestului. Orice fel de protest, pentru că, după cum ne învaţă istoria şi Monty Python, nu există niciodată un moment prost pentru bătut apa-n piuă pe tema inegalităţii sociale. Ultima sa astfel de luare de poziţie (de luptă, normal, pentru că revoluţionarii n-au timp să iubească), are ca temă Doreii, corporatiştii şi fasolea. Cum sunt acolo unele lucruri care-mi zgârie în mod neplăcut timpanul şi firea mea de corporatist anti-Occupy şi libertarian ateu, m-am gândit că n-ar fi tocmai nelalocul ei o luare de contra-poziţie faţă de articolul lui Rogozanu (în mod normal, aş fi fost ceva mai protocolar, l-aş fi numit domn… pardon, tovarăşul Rogozanu, dar mi se pare că toate chestiile astea sunt prea elitiste pentru un simpatizant al proletariatului precum omul nostru). Continuă lectura