"Sistemul a fost creat pentru a proteja, nu pentru a pedepsi". Wikileaks, episodul 13.

127151 10/25/2007[1. Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 25 octombrie 2007 (25.10.2007).] 13:59 07BUCHAREST1215 Ambasada Bucureşti CONFIDENTIAL 07BUCHAREST1179 VZCZCXRO9196 PP RUEHDBU RUEHFL RUEHKW RUEHLA RUEHROV RUEHSR DE RUEHBM #1215/01 2981359 ZNY CCCCC ZZH P 251359Z OCT 07 FM AMEMBASSY BUCHAREST TO RUEHC/SECSTATE WASHDC PRIORITY 7521 INFO RUEHZL/EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 001215

SIPDIS[2. Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)]

SIPDIS

DEPARTAMENTUL DE STAT PENTRU EUROPA/EUROPA CENTRALĂ ȘI DE NORD – AARON JENSEN

E.O.[3. E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.] 12958: DECL[4. DECL (Declassify) – Data declasificării. În general, conform Ordinul executiv 12958 al preşedintelui Statelor Unite ale Americii, declasificarea are loc după 10 ani de la data clasificării.]: 10/24/2017 TAGS: PGOV, KCOR, KJUS, PREL, PINR, PTER, RO

SUBIECT: ŞEFA DEPARTAMENTULUI ŞTIRI AL TELEVIZIUNII DE STAT, SANCŢIONATĂ PENTRU DEZVĂLUIREA UNUI ACT DE CORUPŢIE

REF: A. A) BUCHAREST 1179

B. B) BUCHAREST 747 C. C) BUCHAREST 574 D. D) BUCHAREST 491 E. E) BUCHAREST 469

Clasificat de: consilierul politic Theodore Tanoue din motivele 1.4 (b) and (d).

1. (C)[5. C (Classified) – Clasificat] Rezumat: Libertatea presei pare să fi fost prinsă la mijloc în răzbunarea politică îndreptată împotriva difuzării clipului în care ministrul român al agriculturii este surprins acceptând mită. Jurnaliştii români se plâng de presiuni politice deoarece editorii televiziunii publice care au decis difuzarea filmării ce ilustrează corupţia la nivel înalt sunt înlocuiţi. Un membru al autorităţii române de supraveghere a presei a remarcat faptul că filmarea i-a înfuriat pe politicieni deoarece a încălcat cea mai importantă regulă neoficială a politicii româneşti: protejarea celor corupţi. Finalul rezumatului.

2. (C) În timpul întâlnirii din 18 octombrie, Rodica Culcer, şefa Departamentului Ştiri al Televiziunii Române publice (TVR), s-a plâns ofiţerilor ambasadei că presiunile politice au împiedicat-o să difuzeze alte filmări care dovedesc corupţia ministrului agriculturii, Decebal Traian Remeş. Ea a declarat că, de la numirea lui Alexandru Sassu ca preşedinte al TVR, au existat numeroase încercări de a interveni în chestiuni editoriale şi că acesta încearcă acum să o elibereze de responsabilităţile sale editoriale, ca sancţiune pentru decizia sa din 10 octombrie de a difuza filmarea iniţială cu Remeş părând să accepte mită. De asemenea, ea a arătat că declaraţiile publice ale prim-ministrului şi ale preşedintelui al Camerei Deputaţilor au sporit presiunea politică asupra jurnaliştilor care dezvăluie actele de corupţie la nivel înalt.

3. (C) Culcer a spus că directorul general al TVR, Alexandru Sassu, i-a spus în dimineaţa de după difuzarea spectaculoaselor filmări cu un ministru care pare să ia mită că „orice jurnalist ar fi fost în locul ei ar fi făcut acelaşi lucru”. Până în după-amiaza aceleiaşi zile, însă, Sassu a adoptat un cu totul alt ton. Într-un comunicat intern din 11 octombrie, Sassu a spus că difuzarea unor astfel de filmări care aruncă suspiciuni asupra miniştrilor agriculturii, cel actual şi cel dinaintea sa, nu este „corectă, legală şi oportună”. Culcer a declarat că Sassu le-a spus unor colegi din consiliul de administraţie, între patru ochi, că nu poate să-i facă un astfel de lucru guvernului de la care cere bani. Culcer a remarcat că TVR are o datorie de 9 milioane de euro din cauză că fostul director general a acordat contracte unor pile politice, inclusiv firme apropiate Partidului Liberal. (Notă: Culcer a mai spus şi că Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a încercat să pornească o anchetă privind datoriile TVR, însă a fost oprit de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, şi de Ministrul de Interne, Cristian David.) Culcer a adăugat şi că, în săptămână următoarea difuzării filmării, Sassu a primit de la Guvern 8 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro) pentru TVR, chipurile pentru nişte echipamente tehnice.

4. (C) Apoi, Sassu a numit-o pe Mădălina Rădulescu ca director al Departamentului de ştiri al TVR, în 16 octombrie. Culcer a descris-o pe Rădulescu drept o fostă editoare la televiziunea lui Dan Voiculescu, Antena 1, care nu a fost niciodată responsabilă de întregul departament de ştiri. Culcer a adăugat că poziţia proprie în cadrul TVR nu a fost încă redefinită, cu excepţia declaraţiei publice a lui Sassu din 15 octombrie, conform căreia ea va avea mai degrabă responsabilităţi administrative decât editoriale. Ea a arătat că Sassu nu a implicat departamentul de resurse umane al TVR în decizie şi a spus că se gândeşte să îl dea în judecată dacă această reorganizare va fi oficializată şi nu va respecta reglementările. În 22 octombrie, Rădulescu a anunţat reorganizarea departamentului de ştiri, proces care a inclus eliminarea editorilor şi producătorilor susţinuţi de Culcer din procesul de creare a buletinului de ştiri principal, cel de la ora 19.00.

5. (C) Culcer pretinde că ingerinţele lui Sassu în politica editorială a TVR au început imediat după numirea sa, când a angajat-o pe Mura Frînculescu drept consilier pentru politici editoriale în septembrie. Ea spune că a făcut deja două reclamaţii oficiale privind interferenţele editoriale ale lui Frînculescu şi că a reuşit să o facă pe aceasta să bată în retragere. Culcer crede că prietenia dintre Rădulescu şi Frînculescu este principalul motiv al numirii Mădălinei Rădulescu ca şef al Departamentului Ştiri.

6. (C) În 15 octombrie, prim-ministrul Tăriceanu a declarat public[6. Într-un interviu pentru RFI. Am preluat cuvintele lui Tăriceanu de aici.]: „Prezentarea jurnalistică denotă carenţe grave în ceea ce priveşte deontologia celor care lucrează la televiziunea publică. Cred că este un lucru regretabil”. Culcer s-a întrebat în ce mod a stabilit premierul că reporterii au încălcat reguli deontologice ale jurnalismului alegând să difuzeze imagini cu Remeş în timp ce pare să ia mită. Ea crede că premierul face presiuni asupra jurnaliştilor prin astfel de declaraţii publice împotriva lor. Un alt reporter de la TVR i-a spus ofiţerului politic [7. „Political officer”, o altă denumire a poziţiei de consilier politic al ambasadei SUA („political counselor”). În acest caz, este vorba de Theodore Tanoue, consilier politic în perioada 2006-2009.] că TVR a slujit dintotdeauna intereselor guvernului în funcţie. Un reporter de la Agenţia Română de Presă (Rompres) i-a spus ofiţerului politic că este un lucru normal ca guvernul să preia controlul instituţiilor de presă naţionale. El a spus că ultimii doi ani au fost o perioadă de tranziţie, cu o libertate fără precedent a presei, însă că reporterii trebuie să înveţe din nou să se auto-cenzureze dacă vor să atingă succesul profesional.

7. (SBU)[8. SBU (Sensitive but unclassified) – informaţii confidenţiale, însă nu clasificate] Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi Agenţia de Monitorizare a Presei (MMA) au cerut demisia lui Sassu pentru cenzurarea presei, argumentând că orice jurnalist ar fi difuzat astfel de filmări. MMA a denumit incidentul „un precedent foarte periculos şi o ingerinţă politică gravă în deciziile editoriale”. Clubul Român de Presă a decis în 16 octombrie că interesul public justifică difuzarea filmării şi a considerat comunicatul intern trimis de Sassu drept un mijloc de a pune „presiune” asupra Departamentului Ştiri. Comisia de etică a TVR a decis în 22 octombrie că decizia de a difuza filmarea a fost justificată, deoarece imaginile servesc interesului public, însă şi că decizia lui Sassu de a interzice difuzarea nu a fost cenzură, ci „comunicare ierarhică”.[9. Mai multe detalii aici.] Cei 11 membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au considerat că orice jurnalist ar fi difuzat o astfel de filmare şi au decis să-i ceară lui Sassu să apară înaintea Consiliului pentru a oferi o explicaţie în data de 25 octombrie.

8. (C) În cursul întâlnirii din 19 octombrie, membrul CNA Gelu Trandafir a declarat ofiţerilor ambasadei că şi acest consiliu românesc de supraveghere a audio-vizualului (similar FCC[10. Vezi aici.]) a simţit presiunile politice în creştere asupra mass-media. El a spus că totul a început atunci când Parlamentul a decis că Sassu, fostul şef al departamentului de propagandă al PSD, va conduce TVR şi că liberalii îl vor numi pe Răzvan Popescu drept preşedinte al CNA. Trandafir a spus că 11 membri CNA au decis să amâne alegerea unui preşedinte al CNA, însă au fost presaţi prin apeluri telefonice, inclusiv de ameninţare, să-l aleagă imediat pe Popescu, în 13 septembrie. „Când telefoanele sunt oprite, suntem destul de independenţi. Însă atunci când sunt problema importante în joc, ni se spune clar cum trebuie să votăm”. Trandafir a spus că legătura politică dintre CNA şi TVR va face dificilă sancţionarea lui Sassu de la TVR pentru acţiunea împotriva difuzării filmării cu luarea de mită de către Popescu de la CNA.

9. (C) Trandafir a descris TVR drept „foarte independentă” în perioada 2005-2007, însă a spus că „au fost făcuţi mulţi paşi înapoi”. Trandafir susţine că Sassu „a blocat imaginile fără să le vadă – acest lucru se cheamă cenzură”. El a adăugat că preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, s-a plâns în 15 octombrie că un reportaj TVR despre avioanele de luptă F16 era de fapt „publicitate” pe faţă în favoarea avionului fabricat în SUA. Trandafir a spus că acuzaţia e absurdă având în vedere detaliile reportajului TVR şi a explicat că această neînţelegere a început în timpul unei şedinţe CNA, când Olteanu a evitat o întrebare a Rodicăi Culcer utilizând acelaşi atac. Culcer i-a cerut lui Olteanu, în calitate de membru PNL, să explice interzicerea sondajelor de opinie timp de o lună înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Olteanu a răspuns cu un atac asupra TVR pentru susţinerea avioanelor F16 în cadrul licitaţiei publice. Trandafir a adăugat că Olteanu a supus cazul atenţiei Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, deşi a încălcat astfel poziţia CNA de unică autoritate cu drept de decizie asupra reglementărilor audio-vizualului.

10. (C) Trandafir a spus şi că Parlamentul este tot mai nemulţumit de independenţa media electronice, în special după difuzarea filmării cu luarea de mită. Cazul Remeş, a adăugat el, reprezintă un moment crucial, deoarece a fost încălcată legea nescrisă a protecţiei corupţilor şi deoarece publicul a putut vedea dovezile cu ochii proprii, „înainte ca un judecător să le poată respinge pe ascuns… Acum ei (politicienii) sunt foarte supăraţi”. El a adăugat că „majoritatea judecătorilor sunt aliaţii politicienilor corupţi, ei sunt cei care îi protejează… Sistemul a fost creat pentru a proteja, nu pentru a pedepsi”. El a arătat că procurorii şi-au făcut treaba, începând din 2004, au adus multe cazuri de corupţie la nivel înalt în faţa instanţelor, însă problema sunt acum judecătorii.

11. (C) Comentariu: Nu e nicio surpriză că actualul guvern PNL încearcă să obţină un control mai bun asupra media electronice înainte de alegerile din 25 noiembrie pentru Parlamentul European, având în vedere importanţa televiziunii în formarea opiniei publice. Un rezultat al mişcărilor interne de personal din TVR este faptul că televiziunea publică arată acum mai puţin ca BBC (fostul loc de muncă al lui Culcer) şi mai mult ca TVR-ul din vremea Iliescu-Năstase. După cum am arătat în telegrama de referinţă B, difuzarea filmării cu luarea de mită a avut un efect devastator asupra imaginii publice a PNL. Acest lucru ne-a fost confirmat neoficial de o persoană de contact din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, care a spus că descrierea şi transcriptul comentariilor lui Remeş pe când accepta presupusa mită au apărut în media scrisă cu câteva zile înainte de difuzarea filmării, însă că povestea a dispărut fără urmă de pe agenda publică până la difuzarea filmării de supraveghere obţinută din surse confidenţiale. Presiunile resimţite de media coincid cu sporirea presiunilor de pe alte fronturi, inclusiv încercările brutale ale ministrului justiţiei de a reduce independenţa procurorilor anti-corupţie şi reclamaţiile Freedom House privind hărţuirea la care sunt supuşi de către autorităţile judiciare şi fiscale (referinţă A). Finalul comentariului.

TAUBMAN

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

Un gând despre „"Sistemul a fost creat pentru a proteja, nu pentru a pedepsi". Wikileaks, episodul 13.

  1. Pingback: Cosmin Maricari » Fals tratat de empatie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s