„Antipatizată de restul politicienilor”. Wikileaks, episodul 11

114597 7/6/2007[1] 14:28 07BUCHAREST784 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL 07BUCHAREST469|07BUCHAREST556|07BUCHAREST574 VZCZCXRO5138 PP RUEHDBU RUEHFL RUEHKW RUEHLA RUEHROV RUEHSR DE RUEHBM #0784/01 1871428 ZNY CCCCC ZZH P 061428Z JUL 07 FM AMEMBASSY BUCHAREST TO RUEHC/SECSTATE WASHDC PRIORITY 6952 INFO RUEHSQ/AMEMBASSY SKOPJE PRIORITY 0659 RUEHZL/EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE RUEAWJA/DEPT OF JUSTICE WASHDC C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000784

SIPDIS[2]

SIPDIS
DEPT FOR EUR/NCE AARON JENSEN; EUR/SCE – PFEUFFER

E.O.[3] 12958: DECL[4]: 07/05/2017

ETICHETE: PREL, PGOV, KJUS, KCOR, MA, RO

SUBIECT: ULTIMUL GLONŢ: FOSTUL MINISTRU AL JUSTIŢIEI CRITICĂ ACŢIUNILE ANTICORUPŢIE ALE GUVERNULUI ROMÂN

REF: A) BUCHAREST 574 B) BUCHAREST 556 C) BUCHAREST 491 D) BUCHAREST 469
Clasificat de: DCM[5] Mark Taplin, din motivele 1.4(b) şi (d).

1. (C)[6] Rezumat: Fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, ne-a oferit o evaluare reţinută a recentelor eforturi ale Guvernului Român pe frontul anticorupţiei, indicând încercări de slăbire a Departamentului Naţional Anticorupţie, de utilizare a fondurilor statului în scopuri private, de utilizare a finanţării anticorupţie oferite de UE şi de alţi sponsori pentru a promova imaginea Guvernului, în locul direcţionării acestora spre eforturi anticorupţie serioase. Ea a declarat că scopul pare a fi crearea unei Agenţii Naţionale de Integritate ineficiente, care să nu poată ameninţa tradiţionalul „ghem” de interese comerciale şi politice româneşti. De asemenea, ea s-a declarat sceptică privind independenţa Curţii Constituţionale, arătând că ar fi fost imposibil ca recentele decizii în favoarea sa şi a preşedintelui să fi fost altele, însă că judecătorii din vechea gardă încă iau decizii dubioase, printre care una care solicită reluarea de la zero a unui caz care-l implică pe fostul preşedinte Ion Iliescu. Ea a arătat o atitudine mai optimistă faţă de rolul jucat de societatea civilă în lupta împotriva corupţiei, estimând că ONG-urile vor avea o importanţă majoră în următoarele alegeri, mult mai mare decât în 2004, când Coaliţia pentru un Parlament Curat a înclinat balanţa în defavoarea politicienilor asociaţi cu fenomenul corupţiei. Sfârşitul rezumatului.

Evaluarea eforturilor anticorupţie ale Guvernului, realizată de Monica Macovei înainte de plecare
2. (C) În timpul unei întâlniri care a avut loc la Ambasadă în 29 iunie, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a părăsit România în 1 iulie pentru a lucra drept consilier anticorupţie, plătită cu fonduri din Marea Britanie, al prim-ministrului Macedoniei, a rezumat situaţia actuală a României: „nu merge bine”. Ea a declarat că principala problemă este dacă Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) „rămâne aşa cum este”. Ea a spus că „Guvernul intenţionează să schimbe din funcţie procurorii şefi” şi a confirmat faptul că Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut Comisiei Europene să elimine din Raportul de monitorizare din 27 iunie toate remarcile pozitive privind DNA. Macovei a caracterizat un protest recent al procurorilor şi magistraţilor împotriva lui Chiuariu drept „fără precedent”, subliniind independenţa judiciară a acestora şi faptul că nu se tem de urmări. Ea a arătat că va susţine formarea unei „asociaţii reale” care să reprezinte magistraţii. Totuşi, Macovei s-a arătat sceptică cu privire la posibilitatea emiterii unui raport imparţial asupra activităţii DNA de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), sugerând că „ar putea exista aranjamente” pentru susţinerea lui Chiuariu în încercarea sa de a-l demite pe principalul procuror anticorupţie, Doru Ţuluş.

3. (C) Macovei a spus că s-a întâlnit cu fostul ministru de justiţie PSD, Cristian Diaconescu, pe 27 iunie. Acesta a confirmat faptul că Viorel Hrebenciuc, deputat PSD şi strateg politic, şi liberalii plănuiesc distrugerea DNA în timpul suspendării timp de o lună a preşedintelui Băsescu. De asemenea, Macovei a spus că liberalii intenţionează să schimbe conducerea DNA prin dispunea fuziunii DNA cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitatea Organizată şi Terorism (DIICOT), o agenţie în care Macovei nu are încredere. Macovei a arătat că protejarea independenţei procurorilor s-a redus la protecţia acordată fiecărui procuror DNA în parte, pentru că, în caz contrar, niciun alt procuror nu va mai acţiona independent. Ea a caracterizat DNA drept imparţială din punct de vedere politică, spunând că, anul trecut, au fost puşi sub acuzare mai mulţi membri ai Partidului Democrat decât membri ai vreunui oricare alt partid.

4. (C) Macovei a spus că a pus deoparte 1,6 milioane de euro din fonduri UE în 2006 pentru campania anticorupţie a Ministerului de Justiţie, care ar fi ţintit instituţiile percepute drept cele mai corupte conform studiului realizat de Transparancy International şi de trei alte firme. Totuşi, a spus Macovei, deoarece rezultatele studiului au arătat spre Parlament, Chiuariu a decis să nu încerce o campanie de informare a publicului în acest sens. Chiuariu va redirecţiona fondurile pentru a promova propria imagine publică, susţine Macovei. În 2 iulie, Ministrul de Justiţie a renegociat modificarea obiectivelor Campaniei Naţionale Anticorupţie cu firmele partenere.

5. (C) Macovei a declarat că a avut mereu de-a face cu acţiuni discutabile cât timp a făcut parte din cabinetul prim-ministrului Tăriceanu, prezentând şi câteva exemple. În februarie 2007, Guvernul român a suspendat legea privind insolvenţa a 28 de companii şi le-a salvat astfel de faliment, acordând ajutoare de stat unor administratori care ar fi meritat mai degrabă, spune Macovei, investigaţii penale. De asemenea, ea s-a opus deciziei Guvernului de a permite reînfiinţarea magazinelor duty-free la frontierele terestre cu state non -UE, care, susţine ea, se ocupă de „contrabandă” şi nu au alte scopuri legale; Guvernul a luat această decizie în timpul lunii de suspendare a preşedintelui Băsescu. Macovei s-a referit şi la problemele care privesc contractele guvernamentale, arătând că legea din 2006 privind achiziţiile publice a fost „discutată continuu” de colegii săi din Guvern, deoarece aceştia doreau să „atribuie contractele direct“. De asemenea, ea a arătat că există o lege specială pentru achiziţiile militare, care este mult mai permisivă în ceea ce priveşte formularea specificaţiilor care ţintesc explicit anumiţi producători. Ea a spus că a trebuit să intervină personal de trei ori în astfel de contracte militare, deoarece era evident că specificaţiile erau formulate special pentru direcţionarea fondurilor către o anumită companie. De asemenea, Macovei şi-a exprimat suspiciunea faţă de o firmă de apărare parastatală, Romtechnica, care, a declarat ea, „ar trebui să dispară” deoarece „totul trece pe acolo”.

Cine este monitorizat?
6. (C) Cu privire la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) care este acum în curs de înfiinţare, Macovei a declarat că „urăşte ideea” deoarece, conform noii legi, agenţia este subordonată Senatului, în loc ca senatorii să fie ţinta investigaţiilor ANI. Nu a existat un proces transparent prin care partidele politice să-şi selecteze candidaţii pentru poziţiile ANI şi chiar reprezentantul ONG-urilor este numit de Senat, în loc să fie de grupuri din societatea civilă. Ea a adăugat că inspectorii au puteri limitate şi pot accesa doar informaţiile publice, că verificarea averilor poate fi realizată doar cu permisiunea persoanei investigate şi că investigaţiile trebuie încheiate atunci când un funcţionar demisionează din funcţia publică, fapt ce creează o „portiţă de scăpare” care permite unor funcţionari corupţi să câştige milioane, apoi să se retragă, depunându-şi demisia.

Curtea Constituţională încă nu este imună în faţa presiunilor politice
7. (C) Macovei a declarat că, în ciuda recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în favoarea sa şi a preşedintelui Băsescu, ea încă priveşte judecătorii Curţii cu completă neîncredere. Ea a spus că decizia consultativă a Curţii Constituţionale împotriva suspendării preşedintelui era singura alegere posibilă; acelaşi lucru este valabil şi în privinţa deciziei din februarie a Curţii conform căreia moţiunea de cenzură a Senatului împotriva sa era neconstituţională. Ea a arătat că membrii Curţii nu sunt nici instruiţi, nici specializaţi în drept constituţional şi că sunt încă în stare să ia decizii suspecte, inclusiv cea din 20 iunie, prin care s-a stabilit ca un caz care-l implica pe fostul preşedinte Iliescu, instrumentat de procurori militari, să fie retrimis unor procurori civili, care vor trebui să-l reia de la zero. Macovei a spus că ea nu poate găsi nicio justificare pentru această decizie în Constituţia României sau în deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. (Notă: în 5 iulie, Curtea Constituţională a decis şi că foştii miniştri se bucură de aceleaşi privilegii ca şi cei în funcţie, stabilind că investigarea fostului prim-ministru Adrian Năstase trebuie autorizată de Camera Deputaţilor pentru a putea continua. Sfârşitul notei.)

Societatea civilă face progrese
8. (C) Macovei a spus că societatea civilă este unica voce care critică acţiunile Guvernului român de slăbire a eforturilor anticorupţie, numind un raport extrem de critic publicat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (ICJ). (Notă: ICJ a fost lansată în 22 iunie, ca proiect comun al şase ONG-uri, sub egida Coaliţiei pentru un Guvernare Curată — reînfiinţata Coaliţiei pentru un Parlament Curat, care a ajutat la influenţarea alegerilor din 2004 în favoarea consolidării ordinii de drept în România. ICJ include asociaţiile Freedom House, Societatea Academică Română, Grupul pentru Dialog Social, Academia de Advocacy, Societatea Timişoara şi Societatea pentru Justiţie. Sfârşitul notei)

Comentariu
9. (C) Eforturile Ministerului de Justiţie de a reduce forţa acţiunilor anticorupţie ale Guvernului României au reenergizat grupurile din societatea civilă. Coaliţia pentru o Guvernare Curată şi-a reluat activităţile în 10 mai, cerând demisia ministrului de Justiţie, Tudor Chiuariu. De asemenea, această asociaţie va publică o „listă neagră” cu politicieni suspecţi care vor candida la alegerile pentru Parlamentul European şi alte liste înaintea viitoarelor alegeri locale şi parlamentare. Macovei, care va pleca timp de un an în Macedonia, în calitate de consultant anticorupţie pentru primul-ministru al Macedoniei, a spus că şi-a făcut prea mulţi inamici în România prin promovarea agresivă a agendei anticorupţie. Ea ne-a spus: „trebuie să lucrez undeva”. Deşi a apărut alături de preşedintele Băsescu la mitingurile politice din luna mai, în timpul suspendării acestuia din funcţie, ea a refuzat să se asocieze în mod oficial cu vreo grupare politică. Macovei a declarat că a refuzat atât oferta preşedintelui Băsescu de a-i fi consilier pe probleme de anticorupţie, cât şi oferta de a intra în Partidul Democrat. Sfârşitul comentariului

10. (C) Notă biografică pentru Ambasada din Skopje: Monica Macovei este de mult timp un contact al Ambasadei din Bucureşti şi se numără printre cei mai populari politicieni din România, deşi este foarte antipatizată de restul politicienilor. Monicăi Macovei i se datorează mai mult decât oricărui alt înalt funcţionar din România aderarea cu succes la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007. Probabil că ea va oferi recomandări directe şi oneste Guvernului macedonean şi că va deveni un aliat de încredere al Ambasadei din Skopje în privinţa acţiunilor anticorupţie. Sperăm că vocea sa va continua să se facă auzită în România pe parcursul mandatului său la Skopje.

TAUBMAN


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 6 iulie 2007 (06.07.2007).

[2] Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)

[3] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[4] DECL (Declassify) – Data declasificării. În general, conform Ordinul executiv 12958 al preşedintelui Statelor Unite ale Americii, declasificarea are loc după 10 ani de la data clasificării.

[5] DCM (Deputy Chief of Mission) – adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA. În perioada 2005 – 2008, această funcţie a fost ocupată de Mark A. Taplin.

[6] C (Classified) – Clasificat

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

2 gânduri despre „„Antipatizată de restul politicienilor”. Wikileaks, episodul 11

  1. Pingback: „Antipatizată de restul politicienilor”. Wikileaks, episodul 11 | Cosmin Maricari | BunDeCitit.ro

  2. Pingback: Traductio telegramae pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s