„Spectatorii izbucneau în lacrimi”. Wikileaks, episodul 9.

24120 12/15/2004[1] 13:46 04BUCHAREST3442 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL 04BUCHAREST3421 Acesta este un fragment extras din telegrama originală. Textul complet al telegramei originale nu este disponibil. C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 003442

SIPDIS[2]

STATE FOR EUR/NCE – WILLIAM SILKWORTH STATE ALSO FOR INR/B

E.O.[3] 12958: DECL[4]: 15.12.2014

ETICHETE: PGOV, PREL, KDEM, SOCI, RO

SUBIECT: Noul preşedinte al României: un fost marinar pilotează corabia statului

REF: A. A) BUCUREŞTI 3421 B. B) BUCUREŞTI 3415 C. C) BUCUREŞTI 3318 D. D) BUCUREŞTI 3092 E. E) BUCUREŞTI 2956 F. F) BUCUREŞTI 2748 G. G) BUCUREŞTI 2226 H. H) BUCUREŞTI 1730
Clasificat de: Şeful direcţiei politice ROBERT GILCHRIST din motivele 1.4 B şi D

1. (C) Rezumat. Traian Băsescu, preşedintele ales al României şi co-liderul Alianţei dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat (PNL-PD), este un veteran al campaniilor electorale şi un politician popular, renumit pentru tenacitatea sa, dar şi pentru accesibilitate şi stilul direct. Băsescu este o personalitate experimentată a politicii locale, fiind Ministru al Transporturilor în anii ’90 şi primar al Bucureştiului începând din 2000 şi până la victoria sa în campania prezidenţială împotriva candidatului Partidului Social Democrat (PSD), primul-ministru Adrian Năstase. Băsescu se caracterizează ca un aliat de încredere al SUA şi un susţinător vocal al consolidării relaţiilor transatlantice. El susţine cu hotărâre integrarea României în UE şi este cunoscut pentru atitudinea inflexibilă în privinţa corupţiei şi pentru energia depusă în sprijinul reformei economice şi al modernizării. Criticat uneori pentru lipsa abilităţilor administrative pe vremea când era primar al Bucureştiului, Băsescu se confruntă acum cu provocarea construirii unei coaliţii guvernamentale şi a unei echipe de guvernământ de succes. Sfârşitul rezumatului.

Războinicul vesel
2. (C) Primarul Bucureştiului şi preşedinte ales al României, Traian Băsescu, câştigătorul surpriză al celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 12 decembrie, este puţin cunoscut în afara României, deoarece întreaga sa carieră politică s-a concentrat asupra politicii interne, până acum. Totuşi, în România, el este recunoscut drept un combatant politic desăvârşit şi un vechi ghimpe în coasta Partidului Social Democrat (PSD) de centru-stânga, care a guvernat România din 2000 şi până la această neaşteptată victorie a lui Băsescu împotriva prim-ministrului PSD, Adrian Năstase. Născut în oraşul-port Constanţa, Băsescu, în vârstă de 53 de ani, va prelua rolul de şef al statului de la preşedintele care îşi finalizează mandatul, liderul PSD, Ion Iliescu, spre sfârşitul acestei luni. Următoarea sa sarcină este numirea oficială a unui prim-ministru şi formarea unui guvern, însă, în acest moment, conducerea social democraţilor încă susţine că are dreptul de a forma un guvern pe baza majorităţii obţinute prin noile alianţe parlamentare. (Comentariu: e posibil ca acesta să fie începutul unei crize constituţionale, însă, conform interpretării noastre, articolul din Constituţie îi dă mână liberă lui Băsescu să încerce formarea unui guvern. Sfârşitul comentariului)

De la marinar la lider al alianţei
3. (C) Băsescu a fost propulsat în lumina reflectoarelor în octombrie 2004, în urma retragerii surprinzătoare din cursa prezidenţială a candidatului PNL-PD, preşedintele Partidului Liberal, Theodor Stolojan, din motive de sănătate nedezvăluite. Totuşi, Băsescu nu este începător, el fiind un jucător important pe scena politica românească încă de la începutul anilor ’90. Înainte de căderea regimului comunist, Băsescu lucra în marina comercială, încheindu-şi cariera de căpitan ai unui petrolier înainte de a deveni funcţionar superior în Ministerul de Transporturi al României. Băsescu a fost Ministru al Transporturilor în perioadele 1991 – 1992 şi 1996 – 2000. A reprezentat Partidul Democrat în Parlament ca deputat între 1992 şi 1996. Primul său mandat ca primar al Bucureştiului, obţinut în 2000, a fost urmat de o altă victorie în iunie 2004, când l-a depăşit cu uşurinţă pe candidatul PSD, Ministrul de Externe Mircea Geoană şi a devenit rapid unul dintre cei mai populari politicieni din PD. Într-adevăr, Băsescu a fost fără îndoială „vedeta” PNL-PD în campania electorală locală; victoria obţinută uşor în Bucureşti împotriva popularului Ministru de Externe a ajutat la energizarea Alianţei PNL-PD pentru ulterioarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

4. (C) Băsescu a fost ales preşedinte al PD în 2001, după o luptă intensă şi uneori aspră pentru controlul partidului, care a dus la plecarea unora dintre membrii cei mai importanţi ai PD. În septembrie 2003, Partidul Democrat, considerat de centru stânga, a intrat într-o alianţă oficială cu Partidul Naţional Liberal (PNL) de centru dreapta, Băsescu devenind co-preşedinte al Alianţei. În această calitate, Băsescu a lucrat îndeaproape cu preşedintele PNL, Theodor Stolojan, pentru creare unei campanii unificate şi a unui pretendent puternic care să se opună partidului de guvernământ PSD şi solidei sale maşinării de partid în alegerile locale şi naţionale.

Promovarea alianţei transatlantice
5. (C) Băsescu susţine, public şi în privat, o alianţă strategică puternică cu Statele Unite. În timpul dezbaterii prezidenţiale finale din 8 decembrie, Băsescu a evidenţiat importanţa alianţei „Bucureşti-Washington-Londra”. De asemenea, Băsescu insistă că intrarea în UE este principalul obiectiv al României în politica externă, o perspectivă împărtăşită de liderii tuturor partidelor, indiferent de orientarea politică. În timpul campaniei prezidenţiale, totuşi, Băsescu şi-a criticat aspru oponentul deoarece a acceptat concesii în negocierea cu UE, fără a construi mai întâi fundaţia necesară pe plan intern. În discursul victoriei din 13 decembrie, Băsescu a subliniat faptul că liderii politici trebuie să „explice populaţiei costul” intrării în UE.

6. (C) Băsescu, un vorbitor fluent de engleză, este de mult un interlocutor deschis şi de încredere al Ambasadei. Una dintre cele două fiice ale sale a urmat cursurile unei universităţi americane şi Băsescu s-a plâns că ierarhia academică rigidă a României ezită să-i recunoască diploma din SUA în unele cazuri.[5] Poziţia în general pro-americană a lui Băsescu nu l-a împiedicat totuşi să critice în timpul campaniei contractul de construcţiei a unui autostrăzi acordat prin negociere cu o singură sursă de către guvernul PSD companiei Bechtel Corporation. (Observaţie: Băsescu a criticat guvernul PSD şi pentru acordarea de contracte unor companii europene în circumstanţe netransparente. Sfârşitul observaţiei.) În trecut, Băsescu a exprimat rezerve şi cu privire la intervenţia militară condusă de SUA în Irak, în 2003. Ulterior, el şi-a exprimat în public şi în privat susţinerea puternică faţă de prezenţa continuată a trupelor româneşti în Irak şi Afghanistan, pledând chiar în favoarea unei sporiri a efectivelor, în cazul în care România are capacitatea de a face acest lucru.

Şi-a suflecat mânecile cămăşii
7. (C) Chiar şi cei mai vehemenţi critici ai lui Băsescu recunosc faptul că este un orator extraordinar. El condimentează stilul de vorbire directă cu umor ironic şi admite cu sinceritate propriile slăbiciunile. De exemplu, în timpul ultimei dezbateri prezidenţiale, el a deplâns faptul că ambii pretendenţi la poziţia de preşedinte sunt foşti comunişti. Un observator politic care l-a însoţit în campania electorală în zonele rurale ale România a declarat că spectatorii izbucneau în lacrimi atunci când Băsescu descria elocvent impactul dezastruos al corupţiei şi birocraţiei ineficiente asupra vieţilor cetăţenilor de rând. Anterior, când modul în care administra oraşul era atacat din cauza întârzierii lucrărilor rutiere, Băsescu şi-a dezbrăcat jacheta sport şi s-a alăturat unei echipe de asfaltare care lucra la lumină artificială într-o seară. A fost o mişcare politică excelentă şi a atras simpatia cetăţenilor din Bucureşti.

8.(C) Băsescu este renumit pentru stilul său accesibil. După cum i-a spus un român consilierul politic, Băsescu nu intimidează şi „oricine poate vorbi cu el”. Îmbrăcămintea sa preferată în public este o cămaşă polo descheiată la gât. Când treburile oficiale îl obligă să poarte cravată, aceasta stă invariabil uşor pieziş, iar nasturele de sus al cămăşii este adeseori descheiat. În timpul campaniei pentru primărie din iunie, Băsescu, la mânecă scurtă, l-a ridiculizat pe contracandidatul său, Ministrul de Externe Mircea Geoană, care îşi făcea campanie în fabrici şi staţii de metrou îmbrăcat în costume italieneşti făcute la comandă. Stilul informal şi direct al lui Băsescu contrastează puternic cu sobrietatea vestimentară a primului-ministru Adrian Năstase din timpul campaniei prezidenţiale. De exemplu, în timpul dezbaterii, Băsescu s-a adresat în mod repetat contracandidatului său pe numele mic şi nu a folosit pronumele de politeţe. Cei care-l cunosc pe Băsescu au insistat că purtarea sa în public reflectă exact stilul său personal. Într-o întâlnire cu Ambasadorul, şeful staff-ului său de campanie a remarcat că este extraordinar să lucrezi pentru Băsescu deoarece acesta nu este deloc prefăcut. Spre deosebire de majoritatea politicienilor de elită din România, al căror stil de viaţă luxos este prezentat uneori pe prima pagină a tabloidelor, Băsescu este renumit pentru că locuieşte, împreună cu soţia sa, într-o casă relativ modestă, decorată cu modele de nave pe care le-a asamblat chiar el.

Boala „datului cu băţul în baltă”[6]
9. (C) Totuşi, comportamentul informal al lui Băsescu şi tendinţa de a spune exact ceea ce gândeşte[7], îmbinând ironia şi patosul în aceleaşi câteva propoziţii, i-au fost, în câteva ocazii, călcâiul lui Ahile. În timpul campaniei, a fost atacat de conducerea puternicei Biserici Ortodoxe Române deoarece a declarat că unul din cinci români este homosexual şi pentru că s-a spus că ar susţine mariajele homosexuale. Totuşi, în clasicul stil Băsescu, el a admis fără menajamente că „a făcut o eroare”. În timpul campaniei prezidenţiale, oponenţii săi au încercat să-l portretizeze drept „neprezidenţial”, poate competent ca primar, însă până la urmă doar un fost marinar, care nu are „solemnitatea” necesară pentru a pilota România printre bancurile de nisip ale intrării în UE.

Împărţirea frâielor puterii?
10. (C) Câţiva foşti colegi ai lui Băsescu s-au plâns cu amărăciune că are un stil de a administra necooperant şi că ignoră frecvent avertizările colegilor. Una dintre cele mai relevante întrebări care i-au fost adresate în timpul dezbaterii s-a referit la capacitatea sa de a lucra cu o echipă. Băsescu a susţinut cu insistenţă că este un „jucător de echipă”, însă politicienii care au lucrat cu el spun că este un administrator slab. Cunoscătorii politicii din România au avertizat că Băsescu va avea nevoie de abilităţi diplomatice atent cizelate pentru a putea construi un guvern PNL-PD unit şi consecvent.

Atacarea corupţiei
11.(C) În timpul campaniei prezidenţiale, Băsescu a identificat eliminarea corupţiei excesive drept o prioritate a securităţii naţionale. Discursul său agresiv faţă de corupţie a rezonat cu părerea multora dintre votanţi, care, în ciuda creşterii macro-economice impresionante a României, continuă să trăiască în condiţii strâmtorate la cincisprezece ani de la căderea regimului comunist. Promisiunile făcute în campanie de Năstase, că va continua să lupte împotriva corupţiei au fost fleacuri[8] prin comparaţie cu insistenţa cu care Băsescu a susţinut că mulţi lideri PSD beneficiază direct sau indirect de cultura corupţiei şi că multe dintre instituţiile statului, inclusiv sistemul judiciar, trebuie izolate de influenţa politicului.

12. (C) Totuşi, chiar şi Băsescu este afectat de o investigaţie a Parchetului Naţional Anti-corupţie (PNA), iniţiată în vara anului 2004, privind presupusele câştiguri necinstite obţinute de acesta din vânzarea flotei maritime comerciale a României în timpul mandatului său ca Ministru al Transporturilor în anii ’90 (referinţă G). El a negat cu înverşunare aceste acuzaţii, susţinând că ele sunt motivate politic. Acuzaţii similare au fost respinse în 1996 din cauza lipsei de dovezi, în urma acordului lui Băsescu de a renunţa la imunitatea parlamentară pentru a fi anchetat. Acest gest i-a sporit în mod clar popularitatea, distingându-l clar de alţi parlamentari care şi-au ascuns ilegalităţile sub protecţia imunităţii parlamentare.
Mulţi dintre români au văzut în acest caz doar o încercare din partea PSD de a-l decredibiliza pe Băsescu prin acuzaţii de corupţie. El nu pare să fi beneficiat financiar din vânzarea flotei şi orice erori pe care le-ar fi făcut, presupunând că ele există, par să fie procedurale. Avocaţii specializaţi în drept constituţional spun că acum, datorită alegerii sale ca preşedinte, acuzaţiile aduse lui Băsescu în „Dosarul Flota” vor fi suspendate, întrucât preşedintele în funcţie poate fi urmărit penal doar pentru crime de „înaltă trădare”.

Reforma economică
13. (C) Încă de la mijlocul anilor ’90, Băsescu a fost un susţinător hotărât al reformei economice, inclusiv al privatizării transparente a companiilor deţinute de stat, al reformei fiscale şi al modernizării economice în vederea atragerii investitorilor străini. În timpul campaniei prezidenţiale, Băsescu s-a adresat comunităţii de afaceri naţionale şi internaţionale, organizând forumuri cu grupuri comerciale de vârf şi angajându-se să implementeze reforme în beneficiul pieţei. Reforma economică liberală, incluzând modificări majore ale Codului fiscal, a fost o componentă centrală a platformei electorale a PNL-PD. Analiştii politice sunt cu ochii pe el, pentru a vedea dacă va reuşi să organizeze un guvern capabil să implementeze acest program.

14. (U) Telegramele de raportare ale Ambasadei SUA în Bucureşti sunt disponibile pe site-ul web SIPRNET din Bucureşti, la adresa: ww.state.sgov.gov/p/eur/bucharest

CROUCH


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 15 decembrie 2004 (15.12.2004).

[2] Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)

[3] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[4] DECL (Declassify) – Data declasificării

[5] Niciuna dintre fiicele preşedintelui nu a absolvit vreo facultate în SUA. Elena Băsescu a urmat într-adevăr cursurile James Madison University în SUA, însă, conform unui articol de pe Hotnews, ea a fost doar student part-time şi doar timp de 2 ani. Ea a absolvit totuşi Universitate Română-Americană din Bucureşti, deci există o (vagă) probabilitate ca Gilchrist să fi înţeles greşit vorbele preşedintelui, care să-i fi explicat de fapt cât de greu sunt acceptate diplomele emise de universităţile private.

[6] În original: „foot in mouth disease”.

[7] În original: „shoot from the hip style”

[8] În original: „small beer”

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

Un gând despre „„Spectatorii izbucneau în lacrimi”. Wikileaks, episodul 9.

  1. Pingback: Plot holes, deus ex machina şi pistolul lui Cehov | Cosmin Maricari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s