„Hiperbolizare și retorică pompoasă”. Wikileaks, episodul 8, partea 1.

24315 12/20/2004[1] 5:36 04BUCHAREST3479 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL Acesta este un fragment extras din telegrama originală. Textul complet al telegramei originale nu este disponibil. C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 05 BUCHAREST 003479

SIPDIS[2]

STATE DEPT FOR EUR/NCE – WILLIAM SILKWORTH STATE DEPT ALSO FOR INR/B

E.O.[3] 12958: DECL[4]: 17.12.2014

ETICHETE: PGOV, PREL, PINR, KDEM, SOCI, ECON, PHUM, RO, informaţii biografice

SUBIECT: România: date biografice ale personalităţilor cheie ale alianţei dintre partidele Naţional Liberal şi Democrat

Clasificat de: şeful direcţiei politice Robert S. Gilchrist din motivele 1.4 B şi D

1. (SBU)[5] Rezumat. În urma înfrângerii neaşteptate a prim-ministrului Adrian Năstase de către preşedintele ales Traian Băsescu din 12 decembrie, membrii cheie ai Alianţei dintre partidele de centru-dreapta Naţional Liberal  şi Democratic (PNL-PD), condusă de Băsescu, au fost propulsaţi în centrul scenei politice din România. Deşi este prea devreme să determinăm cu precizie rolurile pe care jucătorii cheie şi le vor asuma în mandatul lui Băsescu, expeditorul a întocmit mai jos scurte biografii ale personalităţilor politice esenţiale ale Alianţei, precum şi ale doi proeminenţi independenţi cu experienţă în politica externă. Sfârşitul rezumatului.

Personalităţile Partidului Liberal
2. (C)[6] Propunerea cea mai probabilă a Alianţei pentru poziţia de prim-ministru este respectatul om de afaceri Călin Popescu Tăriceanu, un susţinător ferm al PNL şi o personalitate importantă a partidului încă de la începutul anilor ’90. În PNL, Tăriceanu este considerat în general drept o forţă conciliantă, reuşind să evite identificarea cu vreuna dintre facţiunile partidului. Tăriceanu este preşedinte interimar al PNL şi co-lider al Alianţei PNL-PD începând cu demisia neaşteptată a lui Theodor Stolojan din campania prezidenţială şi de la conducerea PNL, în 2 octombrie. Tăriceanu a fost Ministru al Comerţului şi Industriei în perioada 1996 – 1997. Adversarii săi politici l-au criticat în timpul mandatului său ministerial atunci când una dintre companiile sale a încheiat un acord cu compania naţională de telecomunicaţii, RomTelecom. Stilul său cizelat, urban, în combinaţie cu o anumită demnitate în comportament, l-au indicat drept alegerea logică pentru funcţia de purtător de cuvânt al Alianţei PNL-PD în 2003. Deşi nu avea un nume recunoscut pe plan naţional ca propunerea Partidului Social Democrat de centru-stânga pentru funcţia de prim-ministru, Ministrul de Externe Mircea Geoană, stilul calm şi încrezător al lui Tăriceanu îl face remarcat într-o atmosferă caracterizată adeseori prin hiperbolizare şi retorică pompoasă. El reprezintă un factor contrastant adecvat pentru stilul frust şi necizelat al preşedintelui ales Băsescu. O critică adusă uneori lui Tăriceanu de către persoane din interiorul PNL este faptul că stilul său relativ calm este, poate, un pic prea relaxat pentru tumultul politicilor de partid; în timpul campaniei, de exemplu, Tăriceanu se pare că a insistat să existe zile de odihnă periodice. De asemenea, Tăriceanu este mândru de succesul său ca „om care a reuşit prin forţele proprii” să-şi strângă averea personală prin deţinerea exclusivă a francizei de vânzări Citroen în RomâniaFiind un interlocutor respectat şi accesibil, Tăriceanu s-a întâlnit periodic cu şeful direcţiei politice şi cu alţi consilieri ai Ambasadei înainte şi în timpul campaniei. Este un vorbitor excelent de limbă engleză, este căsătorit şi are doi copii.

3. (C) Theodor Stolojan rămâne un jucător cheie în PNL în ciuda demisie sale oficiale din această toamnă din campania prezidenţială şi din politica de partid, datorată unor probleme de sănătate nedezvăluite. În data de 16 decembrie, presa a raportat că Băsescu l-a ales pe Stolojan drept consilier economic al preşedintelui. Respectat chiar şi de adversarii săi politici, inclusiv de preşedintele Iliescu, acesta, ca şi Tăriceanu, este recunoscut pentru capacitatea de a „construi poduri” în interiorul unui partid (şi al unei naţiuni) celebru pentru conflictele interne. Într-adevăr, Stolojan a jucat un rol esenţial în reorganizarea PNL după dezastrul electoral al partidelor de centru-dreapta la alegerile generale din 2000. Multe persoane din partid au fost de părere, totuşi, că Stolojan, cu stilul său urban şi cizelat, nu are destule capacităţi de „luptător de stradă” pentru un conflict cu puternica maşinărie a PSD în campania prezidenţială din 2004. Unii membri ai Alianţei au întâmpinat în secret retragerea sa din campanie în favoarea tenacelui Băsescu cu un oftat de uşurare. Stolojan va fi cel puţin un consilier de încredere al noului preşedinte. Rolul său ar putea fi limitat de problemele de sănătate invocate de acesta; anumite surse au indicat o boală de rinichi îndelungată drept cauză a suferinţelor sale. Înainte de retragerea sa din campanie, mulţi observatori au remarcat paloarea tenului său, cearcănele de sub ochi şi înfăţişarea sa generală care indica epuizarea. Ambasada menţine o relaţie apropiată cu Stolojan şi acesta s-a întâlnit periodic cu ambasadorul înainte de decizia sa de a se retrage din cursa prezidenţială. Ne aşteptăm ca aceste relaţii bune să continue. Stolojan a fost prim-ministru în perioada 1991-1992. De asemenea, el a fost Ministru de Finanţe între 1990-1991. În perioada 1992-1998, el a fost senior economist la Banca Mondială. În 2000, el a fost candidatul PNL în prima rundă a alegerilor prezidenţiale.

4. (C) Mogulul energiei Dinu Patriciu, directorul general executiv şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Rompetrol, este una dintre cele mai controversate personalităţi din PNL. Deşi a fost un critic vocal al conducerii Stolojan şi al alianţei dintre PNL şi PD, Patriciu a oferit totuşi un sprijin financiar esenţial Alianţei în timpul campaniei. În septembrie 2004, Patriciu şi colegul său din PNL Valeriu Stoica au spălat în public rufele murdare ale PNL, cerând o conducere mai eficientă a partidului. Deşi cererile acestora au avut o rezonanţă redusă în rândul majorităţii membrilor PNL, mulţi observatori au considerat că manevra acestora este o dovadă a lipsei de unitate istorice a partidului de centru-dreapta. Parchetul Naţional Anticorupţie a deschis o investigaţie împotriva sa în vara anului 2004, însă rămâne neclar dacă aceasta a avut o motivaţie strict politică. În urma succesului PSD în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, Patriciu şi confidenţii săi au fost indicaţi frecvent drept posibili aliaţi ai unei guvernări conduse de PSD. Patriciu nu a luat nicio măsură să descurajeze aceste speculaţii.

5. (C) Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL şi Ministru al Justiţiei, este considerat în general drept eminenţa cenuşie din spatele formării Alianţei PNL-PD. Totuşi, Stoica a fost forţat să demisioneze din conducerea PNL în 2002, în urma eşecului de a spori procentajul partidului în sondajele de opinie publică. În urma dezastrului electoral din 2000 al partidelor de centru-dreapta, el a avut altercaţii continue cu Patriciu privind conducerea PNL, în cele din urmă sugerând candidatura lui Stolojan, drept un compromis. În această vară, el a creat din nou controverse propunând o „fuziune rapidă” între PNL şi PD, mergând cu un pas mai departe decât erau dispuşi să o facă majoritatea membrilor de partid. Criticii săi îi recunosc intelectul sclipitor, însă notează faptul că îi lipseşte carisma. Deşi Stoica nu are nicio funcţie oficială în partid, el continuă să aibă o influenţă politică semnificativă şi ar putea fi numit din nou Ministru al Justiţiei într-un viitor Guvern de alianţă. Ambasada îl cunoaşte bine pe Stoica, iar şeful direcţiei politice şi alţii s-au întâlnit cu el periodic.

6. (C) Mona Muscă este cea mai cunoscută femeie deputat din PNL şi, împreună cu Băsescu şi Stolojan, una dintre cele mai populare personalităţi ale Alianţei. Un critic major al corupţiei, foarte respectată pentru onestitatea personală, ea a propus mai multe proiecte de lege pentru protecţia libertăţii presei şi în favoarea societăţii civile. Angajamentul său pentru un Guvern curat i-a adus supranumele de „Primă doamnă” a PNL. Ea a solicitat PNA să investigheze o tranzacţie imobiliară presupus coruptă care îl implică pe primul-ministru Năstase. Muscă, un interlocutor preţuit al Ambasadei,  a fost indicată drept un posibil Ministru al Culturii sau al Muncii într-un Guvern condus de Alianţă.


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 20 decembrie 2004 (20.12.2004).

[2] Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)

[3] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[4] DECL (Declassify) – Data declasificării

[5] SBU (Sensitive but unclassified) – informaţii confidenţiale, însă nu clasificate

[6] C (Classified) – Clasificat

Aceasta este prima parte a unei telegrame de mari dimensiuni, care include scurte biografii ale multor personalităţi ale Alianţei DA, din perspectiva Ambasadei SUA în Bucureşti.

Partea a doua.
Partea a treia.

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

Un gând despre „„Hiperbolizare și retorică pompoasă”. Wikileaks, episodul 8, partea 1.

  1. Pingback: „Prea repede, prea mult, prea tare”. Wikileaks, episodul 8, partea a 3-a. | Cosmin Maricari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s