„A șoptit destul de tare încât să auzim și noi”. Wikileaks, episodul 6.

36309 7/11/2005[1] 14:17 05BUCHAREST1529 Ambasada Bucureşti CONFIDENTIAL 05BUCHAREST1521 Acesta este un fragment extras din telegrama originală. Textul complet al telegramei originale nu este disponibil. C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 001529

SIPDIS[2]

STATE DEPT FOR EUR/NCE – WILLIAM SILKWORTH

E.O.[3] 12958: DECL[4]: 11.07.2015
ETICHETE: PGOV, PREL, ECON, KDEM, SOCI, RO, alegeri, adopţii, colaborare militară

SUBIECT: PREŞEDINTELE BĂSESCU DESPRE ALEGERI, RELAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII, ADOPŢII

REF: A. A) BUCUREŞTI 1521 B. B) BUCUREŞTI 1511 C. C) BUCUREŞTI 1433
Clasificat de: ROBERT GILCHRIST, ŞEFUL SECŢIEI POLITICĂ[5], DIN MOTIVELE 1.4 B ŞI D

1. (C)[6] Rezumat: în 11 iulie, preşedintele Traian Băsescu i-a spus însărcinatului cu afaceri[7] că alegerile anticipate nu sunt un lucru sigur, întrucât există şansa ca el să negocieze o soluţie pentru a evita revenirea la urne mai devreme. El a recunoscut că a declarat anterior că susţine alegerile anticipate şi că alianţa sa liberal-democrată (PNL-PD) ar fi, probabil, de aceeaşi părere. Totuşi, el pune la îndoială înţelepciunea unei demisii a Guvernului în 7 iulie, cu doar câteva luni înaintea unui raport UE important privind România. Băsescu a subliniat din nou importanţa majoră a relaţiei strategice a României cu SUA şi faptul că nu există nicio incompatibilitate între aceasta şi aspiraţiile României în UE. Cu privire la adopţiile internaţionale, Băsescu a declarat că speră ca România să găsească o soluţie unilaterală care să nu cauzeze probleme cu UE. Sfârşitul rezumatului.

2. (C) În data de 11 iulie, noul însărcinat cu afaceri al ambasadei, Mark Taplin, i-a făcut o vizită de prezentare preşedintelui Traian Băsescu. Reiterând importanţa unui dialog sincer şi deschis cu SUA, Băsescu s-a concentrat asupra alegerilor anticipate care se estimează că vor urma, asupra legăturilor strategice cu SUA şi asupra deciziei privind adopţiile internaţionale. După această întâlnire, însărcinatul cu afaceri s-a întâlnit şi cu un grup format din consilierii prezidenţiali Renate Weber, Claudiu Săftoiu, Teodor Stolojan şi Adriana Săftoiu şi consilierii de stat Constantin Degeratu şi Anca Ilinoiu. Şeful secţiei politice a participat, de asemenea, la întâlnire.

Alegeri? Poate că nu…
3. (C) Ca răspuns la o întrebare a însărcinatului cu afaceri privind alegerile anticipate, Băsescu a declarat că a fost „luat cu adevărat prin surprindere” de anunţul primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu că intenţionează să demisioneze împreună cu Guvernul său cu scopul organizării de alegeri anticipate. El a recunoscut că şi el a dorit alegeri anticipate toată primăvară. Totuşi, el a declarat că şi-a exprimat public, cu doar o săptămână înainte de anunţul lui Tăriceanu privind demisia, părerea că este „prea târziu”, având în vedere că UE va emite un raport cheie privind progresul României în implementarea cerinţelor UE în septembrie. El a mai spus că nu a făcut încă o declaraţie publică privind acest subiect deoarece se îndoieşte de înţelepciunea organizării de afaceri anticipate în acest moment. Băsescu a spus că s-a întâlnit cu primul-ministru imediat după ce decizia a fost luată de Cabinet. În timpul acelei întâlniri, el a recunoscut că a susţinut alegerile anticipate anterior, însă şi-a exprimat îndoielile că alianţa de guvernare liberal-democrată (PNL-PD) ar putea să câştige majoritatea necesară în Parlament pentru a forţa organizarea de alegeri anticipate. În acelaşi timp, el a recunoscut că, în cazul unor alegeri anticipate, reprezentarea PNL-PD „ar fi cu siguranţă îmbunătăţită” în Parlament, acolo unde majoritatea guvernamentală rămâne fragilă.

4. (C) Băsescu a adăugat că a purtat un dialog cu membrii Curţii Constituţionale în chiar acea dimineaţă pentru a afla dacă e posibilă revizuirea deciziei Curţii (privind pachetul de măsuri pentru reforma judiciară) care a provocat demisia Cabinetului. El a declarat că este obligat să „încerce să găsească o soluţie”, chiar dacă Uniunea Europeană poate fi convinsă să se împace cu gândul alegerilor anticipate. El a adăugat că, dacă va putea încheia o înţelegere convenabilă cu Curtea Constituţională, ar putea încuraja Guvernul să nu demisioneze. El a etichetat „speculaţiile unor jurnalişti”, cum că s-ar afla în spate deciziei Cabinetului de a demisiona, drept „complet false”.

5. (C) Observaţie: într-o conversaţie ulterioară cu principalii consilieri prezidenţiali, consilierul politic a întrebat dacă vor fi sau nu alegeri anticipate. Răspunsul iniţial a fost un mirat „desigur!”, în special din partea consilierului pe probleme constituţionale şi legislative, Renate Weber. Totuşi, în timpul răspunsului lui Weber, consilierul pentru relaţii internaţionale Anca Ilinoiu a şoptit destul de tare încât să auzim şi noi că Băsescu tocmai i-a spus însărcinatului cu afaceri că urmările rămân neclare. În acel moment, Weber şi ceilalţi au tăcut, apoi au declarat pur şi simplu că doar preşedintele Băsescu cunoaşte cu adevărat probabilitatea organizării unor alegeri anticipate. Sfârşitul observaţiei.

Relaţia în domeniul securităţii
6. (C) Băsescu a evidenţiat din nou faptul că unul dintre principalele obiective ale mandatului său prezidenţial este consolidarea relaţiei dintre România şi SUA. El priveşte această relaţie nu doar din perspectiva importanţei sale pentru securitatea naţională, ci şi ca pe o reflexie a „parteneriatului sincer” dintre cele două ţări în Afghanistan şi Irak. El a subliniat faptul că România doreşte să fie nu doar un simplu „consumator”, ci şi un „furnizor” de securitate. El şi-a exprimat recunoştinţa pentru asistenţa militară substanţială oferită de SUA de-a lungul anilor şi a arătat că România este hotărâtă să-şi transforme forţele armate în viitorul apropiat. Băsescu a spus că o strategie de securitate pentru Marea Neagră ce implică partenerii României rămâne o ţintă majoră pentru mandatul său. România „nu va accepta niciodată” obligaţia de a alege între SUA şi Europa, iar Băsescu a adăugat că a încercat să convingă statele membre ale UE că legăturile transatlantice puternice nu sunt incompatibile cu statutul de membru al UE. Europa „nu îşi poate asigura propria securitate de una singură” şi „chiar şi o UE unită” nu poate face faţă competiţiei viitoare cu China şi India.

7. (C) Însărcinatul cu afaceri a subliniat importanţa cu care SUA tratează relaţia cu România în domeniul securităţii. El a adăugat că ambasadorul Richard Jones va conduce o echipă în Bucureşti, în 21 iulie, pentru un dialog onest cu România în privinţa Coaliţiei din Irak şi i-a cerut lui Băsescu să se întâlnească cu această echipă. Băsescu a răspuns afirmativ. De asemenea, însărcinatul cu afaceri a confirmat primirea cererii din week-end prin care România solicită accesul la deţinutul Munaf Mohammad, cu dublă cetăţenie, româno-americană, în vederea unui interogatoriu în sediul Ambasadei României din Bagdad. Însărcinatul cu afaceri a spus că SUA nu are încă un răspuns, însă îşi menţine angajamentul de a colabora cât mai constructiv posibil cu România în această problemă sensibilă.

Adopţii
8. (C) După ce însărcinatul cu afaceri a cerut susţinerea preşedintelui Băsescu în rezolvarea pozitivă a problemei adopţiilor, Băsescu a declarat că a discutat din nou, cu două săptămâni în urmă, cu Ollie Rehn, Comisarul European pentru Extindere, despre rezolvarea problemei în suspensie a adopţiilor internaţionale. El a spus că a discutat despre acest lucru şi cu „raportorul din umbră” al Parlamentului UE, baroneasa Nicholson, cu preşedintele Chirac, cu cancelarul Schroeder şi cu preşedintele Zapatero. El a subliniat faptul că SUA nu este singura ţară preocupată de această problemă: Franţa, Germania, Spania şi Israel întâmpină, de asemenea, presiune interne pentru rezolvarea cazurilor de adopţie internaţională care au avut loc înainte ca România să implementeze interdicţia de facto a adopţiilor internaţionale. El a arătat că România a dezvoltat recent un plan de revizuire a adopţiilor în suspensie, care prevede organizarea unui grup de lucru special pentru această problemă. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa ca România să poate face „ceva unilateral” care nu va „cauza probleme” în următorul raport al UE privind România din septembrie. El a vorbit şi despre necesitatea de a comunica cu potenţialele familii despre paşii pe care România îi face pentru rezolvarea problemei. Băsescu s-a plâns că întreaga problemă a fost cauzată de guvernul anterior, care este responsabil de „exportul masiv de copii”. Acest lucru a condus la un răspuns aspru din partea UE, fapt ce a forţat includerea interdicţiei de facto în Legea românească a adopţiilor.

9. (C) Comentariu: faptul că nici chiar cei mai apropiaţi consilieri ai lui Băsescu nu cunoşteau cele mai recente păreri ale acestuia despre alegerile anticipate demonstrează din nou tendinţa sa pronunţată de a lua deciziile majore de unul singur. Băsescu ar putea fi preocupat de faptul că PNL-PD nu vor reuşi să obţină majoritatea parlamentară clară necesară pentru a forţa alegerile anticipate, conform prevederilor Constituţiei (referinţe). De asemenea, e posibil ca el să încerce să evite criticile pentru provocarea unei potenţiale instabilităţi politice sau pentru periclitarea integrării României în UE în ianuarie 2007. Comentariile sale privind securitatea subliniază susţinerea totală a operaţiunilor din Irak şi Afghanistan şi angajamentul faţă de un parteneriat strâns cu SUA. Declaraţiile sale privind adopţiile ne oferă oarecare speranţe că ar putea căuta o soluţie unilaterală, deşi, în discuţia ulterioară, consilierii săi s-au plâns că problema a fost discutată la un „nivel politic”, în loc să fie tratată ca o „chestiune tehnică”. Vom continua să raportăm detalii despre această problemă delicată în zilele următoare, în urma unor discuţii cu interlocutori importanţi din Guvernul României. Sfârşitul comentariului.

10.(U) Telegramele de raportare ale Ambasadei SUA în Bucureşti sunt disponibile pe site-ul web SIPRNET din Bucureşti, la adresa: http://www.state.sgov.gov/p/eur/bucharest

TAPLIN


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 11 iulie 2005 (11.07.2005).

[2] Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)

[3] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[4] DECL (Declassify) – Data declasificării

[5] O denumire alternativă a funcţiei de consilier politic („political counselor”) al ambasadei SUA în Bucureşti.

[6] C (Classified) – Clasificat

[7] În original „Charge” (Chargé d’Affaires) – însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA. În perioada 2005 – 2008, această funcţie a fost ocupată de adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, Mark A. Taplin.

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

3 gânduri despre „„A șoptit destul de tare încât să auzim și noi”. Wikileaks, episodul 6.

    • Sunt copiate din word pe Blogspot, apoi exportate din Blogger şi importate în WordPress, ar fi trebuit să-mi dau seama că n-or să meargă. 🙂
      O să mă ocup de ele imediat ce am puţin timp la dispoziţie, mulţumesc de atenţionare.

  1. Pingback: Plot holes, deus ex machina şi pistolul lui Cehov | Cosmin Maricari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s