„Totul va fi gata până la Crăciun”. Wikileaks, episodul 3.

179273 11/20/2008[1] 14:48 08BUCHAREST906 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL P 201448Z NOV 08 FM AMEMBASSY BUCHAREST TO SECSTATE WASHDC PRIORITY 8929 INFO EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE PRIORITY C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 000906

STATE FOR EUR/CE

E.O.[2] 12958: DECL[3]: 11/20/2018

ETICHETE: PGOV, PREL, RO

SUBIECT: DEPUTAŢI PNL ŞI PSD: BĂSESCU ARE PRIVILEGIUL DE A NUMI PRIMUL-MINISTRU ŞI DE A FORMA NOUL GUVERN

Clasificat de: DCM[4] JGuthrie-Corn, din motivele 1.5 (b) şi (d)[5]

1. (C)[6] Rezumat: în două conversaţii separate, doi importanţi deputaţi, unul de la PSD, altul de la PNL, au indicat semne incipiente ale unei grabe panicate (în original, „stampede”) a PSD de a forma o coaliţie post-alegeri cu partidul lui Băsescu, PD-L. Ei sunt de acord cu faptul că PSD nu poate sta în opoziţie încă patru ani şi că trebuie să facă parte din următorul guvern cu orice cost. Ambii au sugerat că preşedintele Băsescu ar putea să propună, de ochii lumii, un candidat „tehnocrat” pentru funcţia de prim ministru şi să insiste asupra formării unui guvern „de unitate naţională” pentru a face faţă crizei economice iminente. Ei se îndoiesc că parlamentarii, epuizaţi după o campanie electorală de o lună, ar putea fi entuziasmaţi de ideea unui vot distructiv în favoarea suspendării preşedintelui şi cred că aceştia ar detesta ideea respingerii celei de-a doua propuneri a lui Băsescu pentru funcţia de prim ministru (ceea ce ar declanşa noi alegeri), având în vedere faptul că ar prefera să evite reînceperea campaniei electorale. Finalul rezumatului.

2. (C) În data de 17 noiembrie, deputatul PSD Victor Ponta i-a spus Polcouns[7] că apatia alegătorilor şi absenţa unei teme de campanie predominante au făcut necesară ca strategie implicită pentru alegerile parlamentare o campanie „din uşă în uşă”, care reclamă mult timp şi este scumpă. El a spus că alegerile din 2008 sunt de cinci ori mai scumpe decât cele din 2004. Ponta a admis că preşedintele Băsescu utilizează „mai inteligent” neliniştea populaţiei din cauza economiei, acesta făcând recent vizite oportune la fabrici locale ale unor producători de autovehicule, inclusiv la unităţile de producţie ale Dacia şi Ford. Când a fost întrebat despre alţi lideri, Ponta a răspuns tăios: „Nu l-am văzut pe Geoană de ceva vreme”, adăugând că primul-ministru Tăriceanu a părut să fie prea ocupat cu „elaborarea de planuri pentru România anilor 2020”. El a declarat că erorile campaniei lui Tăriceanu, inclusiv faptul că se opune creşterii salariilor profesorilor, au transmis senzaţia de deja-vu că acesta se află în poziţia de „lame-duck”[8], amintind de ultimele zile ale mandatului primului ministru Năstase în 2004.

3. (C) Privind posibila formare a unui guvern PSD-PNL, Ponta a remarcat că „nu există nicio cale de a realiza acest lucru acum în afară de suspendarea preşedintelui. Acest lucru ar fi o manevră suicidală, deoarece l-ar face pe Băsescu un candidat de neînvins anul viitor”. Deşi unii lideri PSD, inclusiv „sforarul”[9] PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, încă insistă asupra unei coaliţii cu PNL, sentimentul în creştere în rândul membrilor PSD este că partidul nu îşi permite să rămână în afara guvernului pentru încă un ciclu electoral. În plus, liderii locali ai partidului cunosc avantajele funcţiilor oficiale şi presează conducerea centrală să intre cu orice preţ în următorul guvern. Ponta a spus că au deja loc discuţii neoficiale între partide (observaţie: această informaţie a fost confirmată în unele materiale de presă astăzi) şi a afirmat că o coaliţie PSD-PD-L ar fi o combinaţie „de neînvins”, ocupând 70% dintre fotoliile parlamentare. Ponta a glumit spunând că doar doi dintre liderii PSD se opun acestei opţiuni: „(Fostul preşedinte) Iliescu, pentru că e prea bătrân, şi eu, pentru că sunt prea tânăr”. Ponta a adăugat că un alt motiv pentru care un guvern PSD-PNL este mai puţin probabil acum este faptul că mulţi dintre rivalii lui Tăriceanu din PNL ar prefera să fie în opoziţie, arătând că, în cazul în care Tăriceanu ar rămâne preşedintele partidului, personalităţile importate ale PNL Crin Antonescu, Ludovic Orban şi Norica Nicolai ar fi „moarte” din punct de vedere politic. Ei sunt mai puţin flămânzi decât noi, a conchis el. (Observaţie: Orban a confirmat astăzi acest lucru într-o teleconferinţă, spunând că o perioadă „temporară” în opoziţie ar avea un efect purificator asupra PNL.)

4. (C) Cunoscând înclinaţia preşedintelui pentru strategiile surprinzătoare, Ponta crede că Băsescu ar putea propune o persoană mai puţin cunoscută drept prim ministru pentru a-şi menţine oponenţii dezorientaţi. La întrebarea dacă actualul şef de serviciu de informaţii George Maior s-ar potrivi acestei descrieri, Ponta a răspuns că Maior este o alegere adecvată: are o reputaţie bună şi şansa de a fi confirmat şi are relaţii bune cu taberele Băsescu şi Tăriceanu, precum şi cu PSD. Abilitatea lui Băsescu de juca „cartea Maior” i-a permis să pună presiune pe alţi lideri PSD, inclusiv Mircea Geoană, pentru ca aceştia să fie mai maleabili. Ponta a declarat că principalul obiectiv al lui Geoană în aceste momente este să se asigure că nici un alt lider PSD nu este mai promovat decât el. Ponta a prezis că „Geoană va cădea de acord, el nu e Băsescu”. El crede că Geoană va obţine poziţia de viceprim-ministru (şi simultan Ministru de Externe), atâta timp cât următorul guvern va fi condus de un prim-ministru „tehnocrat” cu numele.

5. (C) Ponta a declarat că dacă rezultatele alegerilor vor confirma datele din sondajele de opinie, PSD şi PD-L ar putea împărţi în mod egal ministerele, negocierile fiind purtate pentru a determina care partid va controla care minister. El a recunoscut că este favoritul partidului pentru funcţia de viitor Ministru al Justiţiei în orice coaliţie din care face parte PSD. El a spus că ştie că actualul Ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, doreşte adoptarea rapidă a noului proiect de Cod Penal dezbătut în prezent, însă estimează că decizia va aparţine următorului guvern. El a adăugat că România are nevoie de o „reformă radicală” a sistemelor judiciar şi legal şi că aceasta este posibilă doar dacă viitoarea coaliţie are o majoritatea parlamentară solidă. Fiind întrebat despre şansele ca viitorul guvern să fie format rapid, Ponta a răspuns că după o campanie epuizantă, ultimul lucru pe care-l doresc politicienii este o bătălie prelungită pentru formarea guvernului. Nimeni nu doreşte un Parlament echilibrat[10] şi revenirea la un nou tur electoral, şi nimeni nu vrea ca Tăriceanu să  reziste o perioadă nedefinită ca şef al unui guvern interimar. „Totul se va termina înainte de Crăciun şi Băsescu are cuvântul final”, a concluzionat el.

6. (C) Într-o întâlnire separată cu Polcouns în data de 18 noiembrie, deputatul PNL (şi membru al biroului central al PNL) George Scutaru a declarat că a fost o campanie dură, epuizantă şi scumpă, purtată din uşă în uşă. El a mers pe jos între 6 şi10 kilometri în fiecare zi în circumscripţia sa electorală din Buzău. A fost o provocare, deoarece acesta este prin tradiţie un district „roşu” (de exemplu, PSD) şi deoarece PSD nu a respectat acordul pre-campanie încheiat cu partidul său, de a nu face campanie în circumscripţia sa. Scutaru a spus că Ministrul Justiţiei Predoiu a fost candidat PNL într-o circumscripţie vecină şi că rivalul acestuia, un om de afaceri membru al PSD, a cheltuit deja mai mult de un milion de lei pentru a câştiga alegerile, adăugând că omul de afaceri este în prezent pus sub acuzare şi principalul motiv al candidaturii acestuia este obţinerea imunităţii parlamentare.

7. (C) Scutaru a recunoscut că diverse partide au început să discute despre coaliţii viitoare, însă a subliniat că negocierile serioase vor avea loc abia după aflarea rezultatelor la alegeri. El a spus că Băsescu este factorul imprevizibil (în original, „wild card”) şi că acum „orice este posibil”. Scenariul cel mai discutat în prezent este că Băsescu intenţionează să-l nominalizeze pe Teodor Stolojan ca prim-ministru mai întâi, perfect conştient că nominalizarea nu va obţine aprobarea Parlamentului. După aceea Băsescu va propune o variantă „tehnocrată”, poate directorul SRI George Maior sau directorul SIE Răzvan Ungureanu, ca a doua nominalizare, argumentând necesitatea formării unui guvern de unitatea naţională pentru a face faţă crizei economice iminente.

8. (C) Scutaru crede că această strategie are şanse să reuşească. Convingerea liderilor individuali ai partidelor, unul câte unul, să intre într-o coaliţie ad hoc are mai multe şanse de reuşită acum, având în vedere faptul că regulile electorale uninominale au avut un efect corosiv asupra disciplinei de partid. În plus, disciplina de partid va fi redusă în mod special imediat după alegeri, având în vedere plecarea unor parlamentari cu vechime şi faptul că mulţi parlamentari noi (dar şi mai vechi) au impresia că „ar fi ajuns aici prin forţe proprii”. Scutaru a adăugat şi că ameninţarea unor noi alegeri parlamentare face şi mai puţin probabilă respingerea celei de-a doua alegeri a lui Băsescu pentru funcţia de prim-ministru şi că recenta ameninţare a liderului PSD Adrian Năstase de a le ordona legiuitorilor PSD să boicoteze Parlamentul pentru a preveni formarea unui nou guvern „nu e serioasă”.

9. (C) Ca răspuns la întrebarea Polcouns dacă o acţiune a PSD-PNL de suspendare a preşedintelui Băsescu este acum mai puţin probabilă, Scutaru a răspuns că Băsescu este acum „în centrul jocului” datorită Constituţiei şi că „totul depinde de el”. El a adăugat că PD-L a adoptat un ton mai conciliant faţă de partidul său şi că partidul lui Băsescu nu mai insistă asupra îndepărtării lui Tăriceanu ca o premisă pentru o coaliţie PD-L-PNL. El a recunoscut că PSD este „flămândă de putere” şi că trebuie să reintre în joc cu orice cost. Scutaru a sugerat că PNL ar putea intra în opoziţie pentru a lăsa impresia că acţionează cu bună credinţă, drept unicul partid credibil de centru-dreapta, însă a adăugat rapid că orice partid preferă să facă parte din guvern. Întrebat dacă nominalizarea directorului SRI Ungureanu[11] pentru funcţia de prim-ministru este acceptabilă pentru PNL, el a răspuns: „depinde de ce altceva ni se oferă” (în original, „what else is on the table”).

10. (C) Comentariu: din conversaţiile cu interlocutorii noştri am dedus cu claritate faptul că o coaliţie PSD-PNL nu mai este o opţiune atât de probabilă pe cât părea cu câteva săptămâni în urmă, iar entuziasmul faţă de opţiunea extremă de a suspenda preşedintele pentru ca preşedintele interimar să nominalizeze un candidat din rândul lor este în scădere în ambele partide. În plus, încrederea PD-L în faptul că preşedintele este cu siguranţă singurul responsabil de nominalizarea viitorului prim-ministru, conform Constituţiei României, pare să fi fost justificată. Cu toate acestea, în ciuda cifrelor favorabile obţinute în sondaje de opinie recente, o victorie lejeră a PD-L în alegerile parlamentare nu este un lucru sigur, având în vedere faptul că o mare parte din baza sa electorală compusă în principal din alegători din mediul urban şi clasa mijlocie ar putea decide să stea acasă (sau să plece din oraş) în ziua alegerilor, amplasată în mijlocul unui week-end de trei zile, aleasă special pentru a reduce prezenţa la vot. Sfârşitul comentariului.

TAUBMAN


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 20 noiembrie 2008 (20.11.2008).

[2] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[3] DECL (Declassify) – Data declasificării

[4] DCM (Deputy Chief of Mission) – adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA. Începând din 2008, această funcţie a fost ocupată de adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, doamna Jeri Guthrie-Corn.

[5] Se referă la paragraful 1.5, punctele (b) şi (d), din Ordinul executiv 12958 al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Acestea sunt două dintre categoriile de informaţii care necesită clasificare: (b) informaţii privind guverne străine şi (d) informaţii privind relaţiile internaţionale sau activităţile internaţionale ale SUA, inclusiv obţinute din surse confidenţiale. Mai multe informaţii, aici.

[6] C (Classified) – Clasificat

[7] Polcouns (Political Counselor) – Consilierul politic al ambasadei SUA. În acest caz, este vorba de Theodore Tanoue, consilier politic în perioada 2006-2009.

[8] Expresia „lame duck” se referă la politicienii care se aproprie de finalul mandatului, în special cei care nu speră să fie realeşi în aceeaşi poziţie. Aceştia au avantajul de a nu suporta urmările electorale ale acţiunilor lor politice, prin urmare îşi permit să ia măsuri nepopulare sau reglementări de ultimă oră. Mai multe detalii aici.

[9] Termenul în engleză, „whip”, se referă la acel membru de partid al cărui rol este asigurarea disciplinei în partid în faza de votare a iniţiativelor legislative. Mai multe detalii aici.

[10] Termenul în engleză, „hung parliament”, se referă la un parlament în care nici un partid major nu are majoritate absolută. Mai multe detalii aici.

[11] Textul conţine o eroare, e vorba fie de directorul SRI George Maior, fie de directorul SIE, Răzvan Ungureanu.

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

2 gânduri despre „„Totul va fi gata până la Crăciun”. Wikileaks, episodul 3.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s