„O gașcă scumpă la vorbă”. Wikileaks, episodul 2.

208869 5/27/2009[1] 14:05 09BUCHAREST354 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL P 271405Z MAY 09 FM AMEMBASSY BUCHAREST TO SECSTATE WASHDC PRIORITY 9543 INFO EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE PRIORITY C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 000354

STATE FOR EUR/CE

DECL[2]: 27.05.2019

ETICHETE: PGOV, PREL, RO

SUBIECT: MINISTRUL DEZVOLTĂRII BLAGA: OAMENII VOR STABILITATE

Clasificat de: CDA[3] Jeri Guthrie-Corn din motivele 1.5 (b) şi (d)[4]

1. (C)[5] Ministrul Dezvoltării Regionale (şi şeful de campanie al PDL) Vasile Blaga a confirmat faptul că partidul său va avea o campanie „austeră” în viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. El a subliniat faptul că PDL are un avantaj conform celor mai recente sondaje de opinie. Blaga a declarat că actuala coaliţie PDL-PSD va rămâne intactă dacă Băsescu va câştiga alegerile prezidenţiale de la finalul anului. El s-a arătat iritat de faptul că Geoană, candidatul PSD, este simultan şi un membru important (în original, „insider”) al coaliţiei şi cel mai aspru critic al acesteia, însă a recunoscut că preţul plătit pentru contraatacul lui Băsescu a fost o scădere generală a susţinerii populare a PDL.
Lecţia, a spus Blaga, este că „oamenii vor stabilitate”. Blaga a confirmat că Guvernul va aproba noul Cod Penal şi noul Cod Civil săptămâna viitoare, printr-o procedură de aprobare de urgenţă; el s-a arătat mai puţin optimist cu privire la posibilitatea finalizării mai rapide a Codurilor de procedură, dar şi-a exprimat speranţa că UE va fi mulţumită cu această dovadă că România lucrează „serios” la reforma justiţiei. De asemenea, Blaga a criticat şi evoluţia lui Marian Vanghelie ca jucător important în PSD, susţinând că acesta este „unealta” unei clici misterioase de funcţionari superiori din vechea gardă a Ministerului Afacerilor Interne. Blaga a spus că succesorii săi au inversat tentativele pe care le făcuse de a reduce operaţiunile de informaţii ale Ministerului Afacerilor Interne: el a concediat 1.100 de agenţi de informaţii, însă după aceea Ministrul de Interne PNL, Cristian David, a triplat numărul de angajaţi ai serviciului de informaţii al MAI. Finalul rezumatului.

2. (C) Polcouns[6] i-a făcut o vizită de rămas-bun Ministrului Dezvoltării Regionale (şi secretar general al PDL) Vasile Blaga, în 27 mai. Blaga, care conduce campania electorală a PDL pentru alegerile din 7 iunie pentru Parlamentul European, a confirmat faptul că, din cauza crizei economice şi a îngrijorării privind bugetul, PDL va avea în acest an o campanie „austeră”, concentrându-se asupra mobilizării „nucleului” de votanţi ai partidului său şi asupra activităţilor de obţinere a voturilor în ziua alegerilor[7] (în original, „get-out-the-vote efforts”). El a susţinut că rivalul PSD nu are asemenea constrângeri şi că i-au parvenit informaţii că primarul PSD al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti, Marian Vanghelie, a intrat în posesia a şapte containere de telefoane mobile care vor fi utilizate drept cadouri electorale în circumscripţii electorale din Bucureşti şi judeţul Ilfov învecinat. Blaga a recunoscut şi faptul că PSD are un avantaj în domeniul mobilizării susţinătorilor: „Sunt foşti comunişti. Ei vor face precum li se va spune, pe când noi trebuie să convingem personal fiecare om să se prezinte la vot.” El a spus că prezenţa la vot va fi redusă şi deoarece alegerile vor avea loc în mijlocul unui week-end de trei zile.

3. (C) Blaga a spus că sondajele de opinie recente sugerează că, deşi PDL şi PSD au concurat umăr la umăr în ultimele luni, PDL are acum un avantaj. Acesta se datorează recentelor vizite de campanie ale lui Băsescu în teritoriu şi creşterii încrederii votanţilor în faptul că economia îşi revine lent. El a arătat că PDL şi PSD sunt singurele partide cu organizaţii la nivel naţional; PNL va fi dezavantajat de slăbiciuni organizaţionale, însă ar putea beneficia de poziţia de partid de „opoziţie”, obţinând 18-20 procente din voturi. El s-a arătat îngrijorat de faptul că PSD, „disperat”, ar putea recurge la fraude electorale de altă natură pe lângă mituirea alegătorilor cu telefoane mobile, inclusiv la voturi multiple în mai multe circumscripţii electorale. Blaga a recunoscut că prezenţa fiicei preşedintelui, Elena Băsescu, pe buletinul de vot pentru Parlamentul European drept candidat independent este o surpriză cu o evoluţie greu de anticipat (în original, „wild card”), deoarece e greu de controlat cu precizie câte voturi va obţine sau câte voturi va lua de la PDL. E mai bine să obţină prea multe voturi decât prea puţine, a declarat el, deoarece toate voturile obţinute de ea ar fi „irosite” dacă nu câştigă mandatul de europarlamentar. În cele din urmă, ea se va întoarce în PDL şi voturile care i-au fost acordate vor reveni oricum partidului.

4. (C) Blaga nu a răspuns direct întrebării privind zvonurile potrivit cărora el sau alte persoane importante din PDL au abordat omologi din PSD cu oferta extinderii coaliţiei actuale pe o durată de opt ani, indiferent de rezultatele alegerilor prezidenţiale de la finalul anului. (Observaţie: „sforarul”[8] PSD Viorel Hrebenciuc ne-a spus acest lucru săptămâna trecută.) Blaga a răspuns precaut că efectul asupra coaliţiei va fi „minor” în cazul în care Băsescu câştigă alegerile de la finalul anului, însă are o viziune mai puţin optimistă asupra desfăşurării evenimentelor în cazul în care câştigă Geoană. Blaga s-a plâns de tactica lui Geoană, care încearcă să fie simultan în Guvern şi în opoziţie. El a spus că Băsescu nu „a stat fără să facă nimic” şi a contraatacat, iar PSD „s-a retras”. („Sunt laşi”, a adăugat.) El a indicat şi costul contraatacului: deşi Geoană a fost rănit, PDL a scăzut cu două puncte în sondajele de opinie ca urmare a acestui lucru. Lecţia este că „oamenii vor stabilitate”, a conchis Blaga.

5. (C) De asemenea, Blaga a confirmat faptul că preşedintele Băsescu a scăzut în sondajele de opinie în primele trei luni ale anului, însă a susţinut că această scădere a fost frânată datorită „discursului mai conciliant” al Cotroceniului, încheierii cu succes a acordului de împrumut cu FMI, vizitelor de campanie recente ale lui Băsescu şi concentrării reînnoite asupra unor probleme majore, inclusiv reforma justiţiei. Blaga a confirmat faptul că Guvernul va aproba proiectele Codului Penal şi Codului Civil lunea viitoare printr-o procedură de aprobare de urgenţă echivalentă asumării răspunderii. El a spus că acest lucru a fost convenit în coaliţie, în ciuda obiecţiilor aripii Iliescu/Năstase a PSD. De asemenea, Blaga a estimat că aprobarea Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă nu va avea loc înainte de finalul lunii iunie şi că procesul s-ar putea prelungi până la toamnă. Blaga crede că lucrul esenţial pentru îndeplinirea exigenţelor UE este ca România să fie percepută de Comisia Europeană ca lucrând serios pentru rezolvarea acestor probleme.

6. (C) Blaga a admis totuşi că România ar putea avea probleme cu UE în cazul în care Comisia insistă în privinţa condamnărilor în cazurile majore de corupţie, inclusiv cele care îi implică pe Năstase şi Mihăilescu. „Suntem singuri în Parlament în ceea ce priveşte aceste cazuri deoarece PSD, PNL şi UDMR au căzut de acord să nu îi condamne pe aceştia doi.”
Blaga a prevăzut că reforma sistemului judiciar ar putea deveni o problemă prioritară până în toamnă. „Cea mai importantă întrebare pentru alegerile prezidenţiale va fi ce se întâmplă cu criza economică”, a adăugat. Blaga s-a plâns şi că PDL este singurul partid care încearcă cu adevărat să respecte condiţiile impuse de FMI, atât PSD, cât şi PNL fiind hotărâte să joace rolul de „Moş Crăciun” pentru alegători în acest an.

7. (C) La întrebarea privind recentele remarci ale preşedintelui Băsescu prin care acesta şi-a exprimat regretul de a fi ales PSD ca partener de coaliţie, Blaga a tresărit şi a spus: „Uneori, alegerile lui (ale lui Băsescu) ar putea fi mai bune; în politică nu există un asemenea lucru precum o masă gratuită”. Blaga a lăsat să se înţeleagă că o alianţă cu PNL ar fi putut fi o alegere mai bună, arătând că PDL a fost generos: a oferit jumătate din poziţiile din cabinet PNL, însă a refuzat cererea PNL ca Tăriceanu să rămână prim-ministru.

8. (C) Despre recentele opinii ale consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu (atât în discuţiile cu Polcouns, cât şi în recente interviuri acordate presei), conform cărora pentru PSD şi pentru PNL ar fi mai bine dacă nu ar ieşi pe locul secund în alegerile prezidenţiale, Blaga a comentat: „este un argument prea intelectual”. El a dat din cap aprobator atunci când Polcouns a pomenit unele păreri general acceptate conform cărora PDL este singurul partid care îşi susţine cu tărie candidatul prezidenţial, spre deosebire de PSD şi PNL, unde rivalii aşteaptă să vadă dacă Mircea Geoană sau Crin Antonescu au ezitări. Blaga a răspuns că prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, este „în mod evident” nerăbdător să-l înlocuiască pe Antonescu. El a adăugat: „Ambii sunt îngrozitori. Orban ar trebui arestat deoarece a depăşit bugetul ministerului cu 600 milioane de euro; Antonescu este un orator extraordinar, însă e leneş şi lucrează doar două ore pe zi, iar asta doar dacă are chef.”

9. (C) În ceea ce priveşte PSD, Blaga a arătat că socialiştii rămân divizaţi în cel puţin trei facţiuni, inclusiv o facţiune „în stare latentă” în creştere, condusă de Miron Mitrea, facţiunea veteranilor Năstase şi Iliescu (ambii fiind nemulţumiţi de Geoană) şi cea a lui Geoană, sub conducerea primarului de sector Marian Vanghelie. Blaga a minimalizat influenţa lui Vanghelie, pe care l-a numit doar o „unealtă” a unei clici misterioase de funcţionari din Ministerul de Interne, inclusiv generalul Iliescu, Toma Zaharia şi generalul Voicu (pe care Vanghelie a încercat să-l promoveze ca Ministru de Interne). „Ei sunt şefii adevăraţi, Vanghelie este doar ţapul lor ispăşitor (în original, „the one who gets stuck paying the bills for them”)”.

10.(C) Vorbind despre mandatul său întrerupt ca Ministru de Interne în primul guvern Tăriceanu, Blaga a deplâns faptul că Tăriceanu a inversat eforturile sale de depolitizare a administraţiei publice în România. „Știam că mulţi susţinători ai PNL, PSD şi UDMR fac parte din birocraţie, însă i-am lăsat în pace”, a spus el. În schimb, Tăriceanu şi Ministrul de Interne PNL Cristian David au realizat o „epurare” a membrilor PDL din guvern şi, din păcate, aceste practici au fost continuate şi după formarea coaliţiei PDL-PSD. Blaga a arătat că a încercat să reducă numărul agenţilor de informaţii, concediind 1.100 funcţionari din MAI. David, succesorul său, a angajat 2.000 agenţi de informaţii şi a triplat dimensiunea serviciilor de informaţii ale MAI în timpul mandatului său.

11. (C) Comentariu: Blaga este una dintre puţinele persoane importante din PDL care îşi exprimă părerile în mod deschis, atât în public, cât şi faţă de noi, pe când colegii săi sunt în general o gaşcă scumpă la vorbă. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Băsescu l-a ales pe mai flexibilul Emil Boc ca prim-ministru. Totuşi, Blaga rămâne creierul organizaţional indispensabil al PDL şi nu e nicio surpriză faptul că a fost din nou alegerea naturală pentru a conduce campania electorală a partidului său. Deşi recent am auzit zvonuri despre neînţelegeri crescânde între Băsescu şi “vechea gardă” a PDL (inclusiv Blaga şi Ministrul Transporturilor, Adriean Videanu[9]) nu există nicio dovadă exterioară a unor asemenea diferende cu excepţia unor mici semne de iritare faţă de alegerile politice recente ale lui Băsescu, inclusiv decizia sa de a forma guvernul cu tabăra PSD şi înţelepciunea de a-l înfrunta pe şeful PSD Mircea Geoană în mod direct. Finalul comentariului.

GUTHRIE-CORN


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 27 mai 2009 (27.05.2009).

[2] DECL (Declassify) – Data declasificării. În general, conform Ordinul executiv 12958 al preşedintelui Statelor Unite ale Americii, clasificarea are loc după 10 ani de la data clasificării.

[3] CDA (Chargé d’Affaires) – însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA. Începând din 2008, această funcţie a fost ocupată de adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, doamna Jeri Guthrie-Corn.

[4] Se referă la paragraful 1.5, punctele (b) şi (d), din Ordinul executiv 12958 al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Acestea sunt două dintre categoriile de informaţii care necesită clasificare: (b) informaţii privind guverne străine şi (d) informaţii privind relaţiile internaţionale sau activităţile internaţionale ale SUA, inclusiv obţinute din surse confidenţiale. Mai multe informaţii, aici.

[5] C (Classified) – Clasificat

[6] Polcouns (Political Counselor) – Consilierul politic al ambasadei SUA. În acest caz, este vorba de Theodore Tanoue, consilier politic în perioada 2006-2009.

[7] Mai multe detalii despre conceptul GOTV („get out the vote”), aici. În general, se referă la activităţile derulate de militanţii politici în zilele dinaintea alegerilor.

[8] Termenul în engleză, „whip”, se referă la acel membru de partid al cărui rol este asigurarea disciplinei în partid în faza de votare a iniţiativelor legislative. Mai multe detalii, aici.

[9] Probabil o eroare, Adriean Videanu nu a fost niciodată Ministru al Transporturilor. În perioada 2008-2010, el a fost Ministrul Economiei.

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s