„Duhul a scăpat din lampă”. Wikileaks, episodul 1.

96501 2/13/2007[1] 17:47 07BUCHAREST158 Ambasada Bucureşti CONFIDENŢIAL 07BUCHAREST142 VZCZCXRO6431 RR RUEHDBU RUEHFL RUEHKW RUEHLA RUEHROV RUEHSR DE RUEHBM #0158/01 0441747 ZNY CCCCC ZZH R 131747Z FEB 07 FM AMEMBASSY BUCHAREST TO RUEHC/SECSTATE WASHDC 6028 INFO RUEHZL/EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000158
SIPDIS[2]

SIPDIS

EUR/NCE — A.JENSEN

E.O.[3] 12958: DECL[4]: 13.02.2016

ETICHETE: PGOV, RO

SUBIECT: „DUHUL A SCĂPAT DIN LAMPĂ” — PSD DEPUNE LA PARLAMENT ACUZAŢIILE ÎMPOTRIVA LUI BĂSESCU

REF: A. BUCHAREST 0142 B. BUCHAREST 0086
Clasificat de: CDA[5] Mark A. Taplin, din motivele 1.4 (b) şi (d).

1. (C)[6] Rezumat: În data de 12 februarie, Partidul Social Democrat (PSD) a depus la Parlament cererea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Ulterior, într-o şedinţă de informare cu reprezentanţii NATO şi UE, preşedintele PSD Mircea Geoană a declarat că moţiunea de suspendare va fi mai întâi dezbătută într-o şedinţă comună a Parlamentului. După răspunsul oficial al lui Băsescu la aceste acuzaţii, moţiunea de suspendare va fi înaintată fie unei comisii parlamentare speciale de anchetă, fie direct Curţii Constituţionale. Scopul actual al lui Geoană, pe lângă îndepărtarea lui Băsescu, pare să fie scindarea alianţei dintre Partidul Liberal al primului-ministru Tăriceanu şi democraţii lui Băsescu şi transformarea coaliţiei de conducere într-un guvern minoritar care să beneficieze neoficial de susţinerea politică a PSD, care va obţine astfel puterea de a influenţa politicile guvernului.
Chiar dacă Băsescu va supravieţui acestui atac politic concertat, se speră că popularitatea şi influenţa sa vor mult reduse până la alegerile generale din 2008. Geoană a coordonat această mişcare împotriva lui Băsescu într-un mod mai activ decât era de aşteptat. Felul în care a orchestrat campania împotriva lui Băsescu pare să-şi fi atins ţinta şi să fi energizat social democraţii şi aliaţii lor neoficiali din opoziţie. Susţinătorii şi aliaţii lui Geoană din mass-media au creat imaginea unui preşedinte slăbit, care face eforturi pentru a se menţine pe linia de plutire. Trebuie să ne asigurăm că Geoană şi alte persoane importante cunosc îngrijorarea cu care privim alierea explicită a social democraţilor cu elemente retrograde precum Partidul Conservator şi Partidul România Mare în scopul demiterii unui preşedinte ales prin vot popular şi al unui Ministru de Justiţie reformist. Finalul rezumatului.

2. (SBU)[7] În data de 13 februarie, preşedintele partidului de opoziţie Social Democrat (PSD), Mircea Geoană, a invitat reprezentanţi ai ambasadelor ţărilor membre NATO şi UE la sediul PSD pentru a prezenta lista oficială de acuzaţii aduse preşedintelui Traian Băsescu, care vor reprezenta baza suspendării propuse. Documentul de 14 pagini (imprimate pe ambele părţi), denumit „Propunere de suspendare din funcţie a preşedintelui României, Traian Băsescu”[8], este adresat preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Geoană a declarat că nu se aşteaptă ca toate acuzaţiile să rămână valabile după înaintarea petiţiei către Curtea Constituţională, în urma dezbaterii din Parlament. Printre alte acuzaţii mai mult sau mai puţin grave aduse lui Băsescu se numără şi încălcarea prevederilor Constituţiei ca urmare a „conducerii autoritare”, încălcarea principiului constituţional al separării puterilor în stat, nesocotirea autorităţii Parlamentului de a crea agenţii guvernamentale, exploatarea serviciilor de informaţii şi a altor autorităţi guvernamentale în scopuri politice.

3. (SBU) Geoană a declarat în faţa diplomaţilor că „duhul a scăpat din lampă” (în original, „the genie is out of the bottle”) şi că a venit momentul creării unui nou echilibru între instituţiile de stat din România. El l-a descris pe Băsescu drept „unicul factor catalizator” al scandalului politic, persoana care a atacat în mod sistematic Constituţia, instituţiile şi partidele politice de opoziţie încă din prima zi a mandatului său prezidenţial. Conform spuselor lui Geoană, Băsescu a devenit chiar el sursa corupţiei pe care pretindea că încearcă să o elimine. Preşedintele PSD a subliniat faptul că, deşi partea juridică a acuzaţiilor aduse lui Băsescu conţine fapte grave, există şi acuzaţii „extra-constituţionale”, care nu pot fi dovedite cu uşurinţă. Ca exemple, el a citat formarea unui guvern cu sprijinul unei majorităţi diferite de cea aleasă iniţial în 2004 şi utilizarea serviciilor de informaţii pentru supravegherea în mod electronic a conversaţiilor oponenţilor politici ai lui Băsescu. Strategia PSD este de a oferi Curţii Constituţionale, care este împuternicită constituţional să ofere un aviz consultativ privind învinuirile care justifică suspendarea, o suită de acuzaţii din care să fie extrase argumente mai convingătoare, care să fie supuse votului într-o şedinţă comună a Parlamentului.

4. (SBU) Geoană a prezentat pe larg motivele care au determinat PSD să iniţieze această acţiune împotriva lui Băsescu acum. Dezbaterea privind limitele constituţionale ale puterii prezidenţiale se lasă aşteptată de mult timp, a susţinut el. Tensiunile dintre preşedinte şi primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, membru al Partidului Naţional Liberal (PNL), au creat o situaţie care face România „neguvernabilă”. Geoană s-a plâns că Băsescu are instincte anti-democratice şi anti-europene şi că acesta nu poate suporta limitările şi echilibrul sau împărţirea puterii. „Băsescu este o ameninţare pentru Constituţie”, a acuzat Geoană, adăugând că doar prin tentativa de suspendare ar putea PSD să spere iniţierea unor conversaţii serioase privind structura unui nou guvern, chiar şi al unuia minoritar. Geoană a avertizat că Tăriceanu ar putea rămâne prim-ministru dacă ar accepta „anumite principii democratice de bază” şi că PSD ar susţine o configuraţie de guvernare minoritară sub conducerea PNL. În caz contrar, social democraţii sunt pregătiţi să depună o moţiune de cenzură împotriva guvernului. Geoană a susţinut că Tăriceanu a acceptat o invitaţie din partea PSD de a discuta planurile de viitor cu toate partidele politice. Amânarea alegerilor pentru Parlamentul European este o decizie posibilă, a declarat Geoană, acestea urmând să se desfăşoare după reducerea agitaţiei din viaţa politică.

5. (SBU) Geoană a comentat cu entuziasm „chestiunea înrudită, dar separată” privind dezbaterile de astăzi din Parlament despre acţiunea împotriva Ministerului Justiţiei, Monica Macovei, care înfruntă o moţiune de cenzură depusă de Partidul Conservator (PC) sub acuzaţia de abuz în funcţie şi favorizarea lui Băsescu, respectiv defavorizarea adversarilor politici ai acestuia. Soarta lui Macovei va reprezenta o verificare a hotărârii liberalilor de a menţine alianţa tot mai slabă cu Băsescu şi cu Partidul Democrat (PD). Dacă Tăriceanu insistă să rămână un aliat ferm al PD, Geoană a ameninţat că PSD va utiliza toate măsurile parlamentare pentru scindarea Alianţei. Tăriceanu nu poate presupune că este posibil să pozeze în continuare în „Sfânta Maria”, deoarece este la fel de vinovat de criza politică actuală ca şi Băsescu. Geoană a insistat asupra ideii că adoptarea unei moţiuni de cenzură ar fi o acţiune relativ simplă. În acelaşi timp, preşedintele PSD a subliniat faptul că, după suspendarea lui Băsescu şi numirea unui preşedinte interimar, fie preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, membru al PSD, fie, în absenţa acestuia, preşedintele liberal al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, PSD nu va utiliza perioada de interimat pentru a „abuza” de sistemul politic din România. Geoană a declarat că PSD nu doreşte să participe la guvernare în aceste circumstanţe şi că va rămâne în „opoziţia loială”[9] până la alegerile generale din 2008, programate în perioada normală. Geoană a accentuat, printr-o formulare care forţează limitele credibilităţii (în original, „a formula that stretches credulity”), faptul că „nu doreşte să existe percepţia că PSD utilizează această oportunitate pentru a obţine avantaje politice.”

6. (SBU) Geoană a declarat că, în urma dezbaterii din Parlament în cursul căreia Băsescu va avea oportunitatea de a răspunde acuzelor care i se aduc, ar putea fi formată o comisie comună parlamentară de anchetă înainte ca petiţia de suspendare a preşedintelui să fie înaintată Curţii Constituţionale pentru analiză. În orice caz, după avizul consultativ al Curţii Constituţionale, Băsescu va dispune de o altă şansă de a se a adresa Parlamentului în cadrul unei şedinţe comune, înainte de votul pentru suspendarea sa. Durata procesului de suspendare poate varia în funcţie de calea aleasă de Parlament. Varianta scurtă, adică înaintarea petiţiei direct către Curte, ar putea dura între câteva zile (cum s-a întâmplat în 1994, în timpul primului mandat al lui Iliescu) şi o lună; nu există o limită de timp prestabilită. Varianta lungă, care implică formarea unei comisii de anchetă în Parlament pentru analizarea faptelor şi expunerea concluziilor acesteia într-o şedinţă comună, urmată de avizul Curţii, ar putea dura mai multe săptămâni. Indiferent de calea aleasă, dacă Băsescu este suspendat, Guvernul, sub conducerea preşedintelui interimar, va avea la dispoziţie 30 de zile pentru organizarea unui referendum pentru demiterea permanentă a lui Băsescu.

7. (SBU) O dată cu iniţierea procesului de suspendare, susţine Geoană, baza PSD a fost „re-energizată”. Deşi continuă să creadă că obţinerea unui succes împotriva lui Băsescu la referendum are şanse mici de reuşită, el a evidenţiat faptul că fiecare vot împotriva lui Băsescu îi diminuează acestuia puterea şi reechilibrează instituţiile politice. El a recunoscut că este posibil ca Băsescu să supravieţuiască acestui atac, însă, după revenirea în funcţie în urma suspendării, Băsescu nu va mai fi „singurul stăpân de pe plantaţie” (în original, „the only man on the plantation”). El a accentuat faptul că suspendarea este necesară pentru a limita nu doar puterile prezidenţiale ale lui Băsescu, ci şi tendinţele sale de a abuza sistemul judiciar, procurorii, serviciile de informaţii şi Armata pentru propriile sale scopuri politice. Geoană a declarat că nu există o părere unanimă nici în interiorul PSD, unde generaţia mai veche crede că sistemul actual este în regulă, în timp ce membrii mai tineri cred că schimbările sunt necesare pentru a deveni mai „europeni”. După doi-trei ani ca stat membru al UE, cetăţenii vor înţelege cu adevărat care trebuie să fie limitele puterii şi cât de departe poate România duce procesul de descentralizare.

8. (C) După prezentarea lui Geoană, a avut loc o întâlnire neoficială între însărcinatul cu afaceri şi şeful în funcţie al direcţiei politice[10] şi vicepreşedintele şi purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu şi unul dintre consilierii săi. Am evidenţiat faptul că, deşi confruntarea politică în desfăşurare este o problemă pe care românii trebuie să o rezolve pe cont propriu, criza politică în creştere riscă să deterioreze imaginea României în SUA şi în faţa altor parteneri cheie. Nu am comentat valoarea argumentelor constituţionale ale PSD, ci doar ne-am exprimat speranţa că procesul de suspendare va fi decis într-o manieră democratică, responsabilă şi transparentă. Am observat totuşi că social democraţii s-au aliat cu mai multe grupări politice problematice pentru a-şi atinge scopurile, în special cu Partidul naţionalist de dreapta România Mare al lui Vadim Tudor, la fel cum au procedat şi în cazul moţiunii de cenzură împotriva Ministrului Justiţiei, Monica Macovei. Unii analişti ar putea conchide că procesul de suspendare este susţinut de elemente din trecutul României care încearcă să-şi restabilească dominaţia asupra vieţii politice şi economice a ţării. Conform chiar propriilor declaraţii, efortul PSD de a se reforma din interior, de a face curăţenie în propria casă, nu a fost complet. Am accentuat faptul că este vital ca România să continue să profite de succesele obţinute în ultimii doi ani în domeniul reformării sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. La rândul său, Diaconescu a subliniat faptul că îndepărtarea lui Băsescu nu va fi urmată de formarea unor alianţe politice cu vreunul dintre partidele naţionaliste xenofobe de extremă dreapta, precum Partidul România Mare al lui Vadim Tudor sau Partidul Noua Generaţie al lui Gigi Becali. Diaconescu a recunoscut că încă există controverse în interiorul PSD cu privire la posibilitatea alierii cu liberalii, însă a confirmat că un Guvern minoritar condus de PNL, cu acceptul tacit al PSD, ar putea deveni o realitate.

9. (C) Între timp, spectacolul politic din Bucureşti continuă să fie tumultuos. În data de 2 decembrie, redactorul-şef al publicaţiei „Gândul”, cunoscutul analist TV Bodgan Chirieac i-a spus adjunctului şefului misiunii diplomatice (DCM[11]) că un procent majoritar din mass-media şi clasa politică din România este în prezent împotriva lui Băsescu. Chirieac, care are relaţii strânse cu Geoană şi cu alţi membri PSD, a vorbit aprobator despre rolul major jucat de Geoană, arătând că liderul PSD abia acum şi-a atins capacitatea maximă ca personalitate politică şi comunicator. „A ocupat poziţia care i se cuvine, cea de adevărat lider al opoziţiei”, a insistat Chirieac. Jurnalistul a susţinut că forţa motrice din interiorul PSD în procesul de suspendare al lui Băsescu este „grupul de la Cluj”, o facţiune importantă a PSD, condusă de Ioan Rus, care l-a ajutat pe Geoană să obţină preşedinţia partidului în 2006. El l-a indicat pe aliatul lui Rus, strategul clujean Vasile Dâncu, ca „eminenţa cenuşie” (în original, „mastermind”) din spatele intenţiei de înlăturare a lui Băsescu, şi nu pe fostul preşedinte Iliescu şi pe consilierul său politic de multă vreme Hrebenciuc. Dâncu este considerat persoana care a inspirat transformarea lui Geoană într-un instigator şi critic intransigent anti-Băsescu.

10. (C) Chirieac a susţinut că există în prezent o colaborare activă între partidele de opoziţie şi oligarhii care controlează cele mai importate media naţionale, obiectivul fiind subminarea popularităţii preşedintelui Băsescu. Deşi proprietarul Realitatea TV, Sorin Ovidiu Vântu, era în relaţii bune cu Băsescu şi a permis preşedintelui României să obţină suficientă vizibilitate în timpul campaniei prezidenţiale din 2004, Chirieac a enumerat mai multe teme compromiţătoare care ar urma să fie lansate în presă în timpul perioadei de suspendare de 30 de zile. El a susţinut că o înregistrare a unei convorbiri telefonice între asociaţi ai lui Omar Hayssam, omul de afaceri siriano-român care a coordonat în 2005 răpirea a trei jurnalişti români în Bagdad, va confirma faptul că Guvernul României, la ordinele lui Băsescu, a plătit o răscumpărare în valoare de mai multe milioane de dolari pentru eliberarea ostaticilor. Acest lucru, se preconizează, ar deteriora serios susţinerea acordată lui Băsescu de către Washington. Vor apărea şi alte acuzaţii grave la adresa unor funcţionari superiori din echipa lui Băsescu, inclusiv la adresa consilierului prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională Sergiu Medar, acuzat de implicare într-un scandal de luare de mită de la un producător european de aeronave (nfi[12]). Opoziţia a sperat să poată profita şi mai mult de recentele revelaţii despre funcţia lui Băsescu în timpul lui Ceauşescu drept reprezentant al României în portul Antwerp, însă Chirieac s-a arătat sceptic privind potenţialul impact al acestora asupra publicului român. Totuşi, alte afaceri şi planuri ce datează din perioada în care Băsescu era primarul Bucureştiului ar putea dezvălui un sistem de trafic de influenţă şi luare de mită. Conform spuselor lui Chirieac, Dinu Patriciu, finanţator al Partidului Liberal şi magnat în domeniul energiei, care deţine şi câteva surse media de top, este hotărât în mod special să-l îngenuncheze pe Băsescu.

11. (C) Popularitatea lui Băsescu, a susţinut Chirieac, este deja în scădere. Chirieac a ridiculizat declaraţiile pe care preşedintele le-a făcut cu câteva săptămâni în urmă în Bucureşti, în faţa unei audienţe formate din şefi ai misiunilor diplomatice ale statelor UE, cum că este susţinut de românii obişnuiţi. „Vă puteţi imagina”, a declarat Chirieac, „că Băsescu s-a lăudat în faţa europenilor că fotografia sa este în fiecare casă la ţară, cum obişnuia să spună şi Ceauşescu!” Chirieac a susţinut că problema lui Băsescu cu băutura a devenit tot mai gravă şi că neînţelegerile dintre consilierii prezidenţiali sunt frecvente. El a relatat că şefa Departamentului de Comunicare Publică de la Cotroceni, Adriana Săftoiu, a fost recent mustrată de preşedinte deoarece a dezvăluit jurnaliştilor că fosta şefă de cabinet şi consilier politic al lui Băsescu, Elena Udrea, petrecea ore întregi cu Băsescu în spatele uşilor închise. Doar personalităţile puternice din Partidul Democrat al lui Băsescu, în special Ministrul de Interne Vasile Blaga şi Ministrul Apărării Sorin Frunzăverde, par să aibă curajul de a menţine ordinea în interiorul PD.

TAPLIN


[1] Data expedierii telegramei. În cazul acesta, 13 februarie 2007 (13.02.2007).

[2] Indicativul SIPDIS înseamnă că documentul respectiv se transmite doar prin reţeaua secretă, adică prin SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network). Mai multe detalii despre situaţiile în care se foloseşte SIPDIS, puteţi găsi în documentul oficial. (Explicaţie oferită de Diana.)

[3] E.O. (Executive Order) – ordin executiv al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ordinul executiv 12958 se referă la clasificarea, păstrarea şi declasificarea informaţiilor privind securitatea naţională a S.U.A. Mai multe informaţii, aici.

[4] DECL (Declassify) – Data declasificării

[5] CDA (Chargé d’Affaires) – însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA. În perioada 2005 – 2008, această funcţie a fost ocupată de adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, Mark A. Taplin.

[6] C (Classified) – Clasificat

[7] SBU (Sensitive but unclassified) – informaţii confidenţiale, însă nu clasificate

[8] Documentul este disponibil integral aici.

[9] Mai multe detalii despre conceptul de opoziţie loială, aici.

[10] Acting Political Chief în original. Nu am găsit o traducere exactă pentru această funcţie. Conform site-ului Ambasadei SUA în Bucureşti, există o poziţie care pare similară, cea de Political Counselor. Nu am certitudinea că este vorba de aceeaşi funcţie, de aceea am preferat o traducere cât mai exactă.

[11] DCM (Deputy Chief of Mission) – adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA. În perioada 2005 – 2008, această funcţie a fost ocupată de Mark A. Taplin.

[12] Acronimul „nfi” cel mai probabil înseamnă „no further information” (nu există informaţii suplimentare). Există şi varianta, puţin probabilă, ca „nfi” să fie de fapt numele companiei la care face referire textul. Într-o altă telegramă Wikileaks, care poate fi citită aici, este pomenită compania românească de armament NFI (despre care un jurnalist român crede că ar putea fi compania TOMINI NFI S.R.L.; detalii aici). Însă, cum aici se vorbeşte despre un producător de aeronave, varianta aceasta este foarte puţin probabilă. Nu am găsit o altă companie cu acest nume care în domeniul producţiei de aeronave/echipamente militare.

Versiunea în limba engleză este disponibilă pe Trilema, aici.

Anunțuri

4 gânduri despre „„Duhul a scăpat din lampă”. Wikileaks, episodul 1.

  1. Mei Cosmine, o chestie vreau sa te intreb, ai facut o confruntare text tradus – text publicat pe Trilema sa te asiguri ca nu-s scapari datorate editarilor facute de ai’ de la care ai luat tu initial textul ?

    Ca daca da cu placere sa te adaug la index, iara daca nu sa faci si sa dai de stire sa te adaug.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s